AMINTIRI DIN COPILARIE
- rezumat -
Capitolul 2
Autorul isi aminteste de perioada copilariei timpurii, cand era hranit la pieptul mamei, si apoi, cand invata sa mearga, sprijinindu-se de “prichiciul vetrei cel humuit”. Acesta priveste cu nostalgie catre perioada cand “parintii, si fratii, surorile imi erau sanatosi”, iar joaca pisicilor si “nazdravaniile” mamei, care il pacalea, spunandu-i ca vremea se indrepta dupa rasul lui. Mama il alinta si ii descanta, pentru a-l feri de boala, si batea peretele sau pamantul de care copilul se lovea. Aceste amintiri ii dau sentimentul sigurantei de sine, dar si posibilitatea trecerii de la nostalgie la bucurie si voie buna, sentimente definitorii pentru intreaga sa opera.
Provenind dintr-o familie numeroasa, autorul apreciaza faptul ca, atunci cand tatal se intorcea de la padure, infrigurat si obosit, isi facea timp pentru a juca cu copiii “baba oarba”, sau pentru a-i saruta pe fiecare in parte. In timp ce el manca, copiii se jucau cu pisicile, sub mustrarile mamei, obosita de toate nazdravaniile si agitatia de peste zi. Cand ea ii reprosa tatalui ca le canta in struna, el replica, calm, ca “daca-i copil, sa se joace; daca-i cal, sa traga; daca-i popa, sa ceteasca”.
Cand batea toaca la biserica, Nica si Zahei, fratele sau, improvizau o toaca din talanca de la oi, un cleste si vatrai, si isi puneau cate o haina in spate si un coif de hartie in cap, cantand “aliluia” si “Doamne miluieste, popa prinde peste”, spre disperarea mamei si incantarea tatalui, care spunea ca “tot esti tu bisericoasa (…) t-au facut si baietii biserica aici pe loc”.
De Craciun, cand tatal taia porcul, Nica incaleca porcul invelit cu paie, bucuros ca urma sa primeasca coada fripta a porcului si “besica”, pe care o usca si o umplea cu graunte, si apoi “vai de urechile mamei pana ce nu mi-o spargea in cap”. De Sfantul Vasile, impreuna cu mai multi baieti, Nica a mers cu plugusorul la popa Oslobanu si Vasile Anitei, care i-au alungat, fugarindu-i. Cand Smaranda, mama lui Nica, punea oalele cu lapte la inchegat, acesta fura smantana care se strangea la suprafata, dand vina pe “strigoaice”. Mos Chiorpec, ciubotarul, il prindea pe Nica de barba si ii dadea pe fata cu pamatuful inmuiat in ulei, spre hazul tuturor celor prezenti, si spre dreptatea mamei care ii spunea ca Dumnezeu nu ii ajuta celui care fura (atunci cand Nica fura smantana).
In apropierea mosilor de vara, Nica a mers la mos Vasile, fratele cel mare al tatalui sau, care avea un cires “varatec”. Sub pretextul ca il cauta pe Ion, varul sau, Nica s-a furisat pe langa matusa Marioara si a urcat in cires, umplandu-si camasa cu cirese (coapte sau nu). Matusa l-a vazut, si, dupa o urmarire prin lanul de canepa (compromis in totalitate), Nica a ajuns acasa. Rusinat si trebuind sa plateasca paguba produsa de fiul sau, tatal lui Nica i-a tras acestuia o “chelfaneala”. Aflandu-se despre pozna facuta, Nica a ajuns de rusinea intregului sat, inclusiv a fetelor. A depasit momentul cu “obraz de scoarta”, cum avea sa faca in multe alte situatii in decursul vietii sale.
Intr-o dimineata, mama l-a trezit pe Nica inainte de rasaritul soarelui, pentru a merge cu mancare la niste muncitori. Acela era momentul cand canta ”desteptatorul” satului, o pupaza care isi facuse cuib intr-un tei batran. In drum spre muncitori, Nica s-a suit in tei, si a blocat cu o lespede scorbura in care se afla pupaza. Pe drumul de intoarcere, a prins pupaza, epuizata de efortul facut pentru a se elibera, si a ascuns-o in podul casei, legata cu ata de un picior. Dupa ce matusa Mariuca a venit la mama sa si l-a acuzat pe Nica ca a furat pupaza, acesta a incercat sa scape de ea. A mers astfel cu pupaza in targ si a incercat sa o vanda insa, un mosneag, sub pretextul ca se uita la ea, a eliberat-o.
In preajma Sfantului Ilie, mama l-a rugat pe Nica sa aiba grija de fratele sau cel mic. Cu toate acestea, ispitit de vremea frumoasa, Nica a mers la scaldat. Dorind sa ii dea o lectie, mama sa i-a luat hainele atunci cand el se afla in apa, lasandu-l in pielea goala. Nica a trebuit sa se intoarca acasa pe cai ocolite, prin gradinile oamenilor, pentru a evita privirile curiosilor. Ajuns acasa, baiatul i-a promis mamei sale ca nu o va mai supara. Mustrat de bunatatea cu care l-a tratat mama sa, Nica s-a cumintit si a devenit ajutorul acesteia in casa.