top of page

 

Fata babei si fata mosneagului

- povestire -

 

 

   Fata babei si fata mosneagului” este o poveste cu final fericit, in care autorul relateaza intamplari fantastice ale unor personaje obisnuite. Personajele povestii sunt o baba si un mosneag, care s-au casatorit, aducand fiecare in familia nou formata, fetele lor din casniciile anterioare.

   Fata mosului era buna si frumoasa, spre deosebire de fata babei, care era urata, lenesa si rea. Din invidie si rautate, baba l-a fortat pe mos sa o alunge de acasa pe fata lui. Mosul a sfatuit-o pe fata ca, oriunde s-ar duce, sa fie supusa, blajina si harnica. Fata mosneagului a plecat de acasa, si, in drumul sau, a intalnit o catelusa slaba si bolnava. Aceasta s-a adresat fetei cu glas omenesc, si a rugat-o sa ii fie mila de ea. Fata a ingrijit-o si a plecat mai departe, unde a intalnit un par frumos si inflorit, dar plin de omizi, o fantana neingrijita si plina cu mal, precum si un cuptor parasit, pe care le-a curatat. Acestea i-au promis in schimb recunostinta in viitor. Fata a ajuns apoi intr-o poiana. Aici a intalnit o batrana, pe Sfanta Duminica, care a gazduit-o in schimbul ingrijirii ”copiilor” sai, in timpul in care ea era plecata la biserica. Desi a constatat ca batrana avea drept copii numai jivine si balauri, fata mosului i-a spalat cu rabdare si le-a facut de mancare. La intoarcere, multumita, batrana a recompensat-o pe fata, lasand-o sa aleaga din podul casei una dintre lazile pe care depozitate acolo, cu conditia de a nu o deschide pana ce nu va ajunge acasa. Nefiind lacoma, fata a ales cea mai veche si mai urata lada, cu care a pornit spre casa parinteasca.

   Pe drum a reintalnit cuptorul, de data aceasta plin de placinte, din care a mancat cu pofta, fantana, din care a baut apa rece cu un pahar din argint, parul, din care a mancat pere galbene si dulci ca mierea, precum si catelusa, care i-a daruit o salba de galbeni drept multumire pentru bunavointa sa.

   Dupa un drum lung, fata a ajuns acasa la tatal sau, unde a scos salba si a deschis lada primita de la Sfanta Duminica. Din lada au iesit herghelii de cai, cirezi de vite si turme de oi, spre intristarea si invidia surorii si mamei vitrege.

   Invidioasa, fata babei a pornit si ea pe acelasi drum. A intalnit si ea catelusa, cuptorul, fantana si parul, insa, lenesa si lipsita de compasiune, le-a ignorat si a plecat mai departe. A ajuns si la Sfanta Duminica unde, in loc sa-i ingrijeasca copiii, i-a oparit si le-a ars mancarea. Batrana i-a dat si ei posibilitatea sa isi aleaga o lada. Fata babei, lacoma, a ales-o pe cea mai frumoasa si impodobita, cu care a pornit spre casa. A reintalnit si ea, la intoarcere, cuptorul, din care nu a putut manca placinte pentru ca s-a ars, nu a putut bea apa din fantana pentru ca aceasta a secat, iar catelusa a muscat-o.

   Cand a ajuns acasa, fata babei a deschis lada din care au iesit o multime de balauri, care au mancat-o atat de fata, cat si pe mama ei. Mosneagul a ramas astfel fericit cu fata lui, pe care a maritat-o cu un barbat bun si harnic.

   Morala povestii este des intalnita in basmele romanesti, optimiste prin definitie. In principiu, nu tot ceea ce este placut la exterior este util sau benefic si, in final, binele invinge intotdeauna raul. Insa, pana la finalul fericit, personajele trebuie sa isi insuseasca o serie de atribute cum ar fi generozitatea, lipsa indiferentei, constientizarea existentei celor aflati in nevoie si compasiunea, modestia, harnicia si bunatatea. Fiecare dintre personajele lui Ion Creanga reprezinta simboluri sau materializari ale trasaturilor umane, atat pozitive cat si negative.

Cumpără cartea
piggy.png
bottom of page