KPodoperescu

​

MICUL PRINT

- rezumat -

 

 

   Cartea incepe cu o amintire a povestitorului, de la varsta de sase ani. Aceasta este un fel de introducere, dar si o justificare cu privire la desenele care o insotesc. Ele sunt realizate chiar de catre autor, putand parea copilaresti.

   Intrigat de o ilustratie deosebita, referitoare la un sarpe boa care isi inghite prada, povestitorul, copil pe atunci, a desenat o forma care putea fi usor inteleasa de o persoana de varsta sa. El constata insa, ca adultii au dificultati in a vedea ceea ce pentru el, ca si pentru alti copii, este evident (desenul unui sarpe boa care a inghitit un elefant este, pentru oamenii mari, doar o palarie), facandu-l sa inteleaga astfel limitele si pericolele maturizarii, precum si nefericirea pe care aceasta o poate aduce. Dezamagit de cei mari si incurajat de acestia sa renunte la desenele sale, pentru a se ocupa de lucruri ”serioase”, autorul va deveni un adult normal, cu preocupari obisnuite. Insasi profesia sa, de pilot de avion, este una foarte serioasa si complicata. O intamplare neobisnuita ii va schimba insa viata si perceptia asupra lumii, ajutandu-l sa o priveasca, din nou, prin ochii unui copil.

   In urma unui accident, autorul aterizeaza fortat in Sahara, unde va petrece mai multe zile si nopti, incercand sa repare avionul. Experienta este un prilej de introspectie, dar si ocazia de a cunoaste un personaj fantastic, a carui existenta si prezenta nu ar putea fi niciodata inteleasa si acceptata de mintea rigida a unui adult. Acest tovaras neobisnuit, aparut de nicaieri, este un baietel cu parul blond, extrem de curios si inteligent, cu un ras cristalin, pe care naratorul il numeste ”Micul Print”. Desi vesel si deloc preocupat de propria sa persoana, copilul se afla in cautarea unor adevaruri fundamentale ale vietii, avand o usoara melancolie pentru locurile sale de bastina.

   Baiatul ii cere sa ii deseneze o oaie si, dupa mai multe incercari nereusite ale autorului, se declara multumit de desen. Este de-a dreptul incantat de ideea de a i se desena si o lada, constatand ca astfel oaia va avea unde sa stea pe timpul noptii. Pilotul afla ca baiatul a sosit pe Pamant dupa o calatorie indelungata. Planeta sa, asteroidul B-612 (dupa clasificarea oamenilor mari), era una de dimensiuni minuscule, ”putin mai mare decat o casa”. Baiatul ii descrie cu placere micuta sa planeta, cu cei trei vulcani ai sai, dintre care unul stins (folosit pe post de scaunel).

   Afland mai multe despre baiat si calatoria sa prin univers, pilotul intelege si motivul pentru care acesta isi dorea o oaie. Ea ar fi trebuit transportata pe planeta sa (lucru perfect posibil pentru imaginatia unui copil, desi oaia era doar desenata) pentru a manca ierburile, mai ales lastarii de baobab. Lastarii reprezentau, se pare, o veritabila problema pentru o planeta atat de mica, intrucat, lasati sa creasca, ar fi sufocat cu usurinta orice alte plante. Astfel, pilotul afla si despre alte preocupari ale Micului Print, printre care privitul apusurilor de soare (foarte numeroase pe planeta sa micuta) ori ingrijirea florilor. Micul Print are pe planeta sa o floare speciala, foarte pretentioasa si cocheta, care, desi pare a fi un trandafir obisnuit, l-a asigurat ca este unica in univers. Baiatul a ingrijit-o cu mare atentie, udand-o si protejand-o noaptea de frig si vant, cu ajutorul unui clopot de sticla. El este insa ingrijorat ca, pe langa mladitele de baobabi, oaia ar putea manca si floarea, explicand pilotului ca, in ciuda aparentelor, floarea sa e plapanda, avand doar patru spini. Pilotul ii da asigurari ca ii va desena oii o botnita.

   In spatele povestii cu floarea, pilotul intelege ca exista o mare taina si ca Micul Print, desi avea sentimente puternice fata de ea, nu a stiut sa o aprecieze pe deplin si a fugit de acasa. Calatoria sa prin univers l-a facut sa inteleaga cat de mult isi iubea floarea, si sa isi doreasca sa se intoarca la ea.

   In drumul sau, Micul Print a poposit pe mai multi asteroizi, cunoscand trasaturi si personalitati diferite, caracteristice adultilor si felului lor ciudat (pentru un copil) de a se comporta si a alege sa-si traiasca viata. Astfel, Micul Print a cunoscut un rege care domnea singur pe o planeta mititica (semnificand dorinta de putere), un vanitos (narcisismul, mandria si nevoia de recunoastere), un betiv (viciile), un om de afaceri (setea de avere, nevoia de a clasifica si stapani) si un lampagiu (omul obisnuit, blazat si abrutizat de munca). Acesta din urma il uimeste prin munca zadarnica pe care o face aprinzand si stingand unicul stalp de felinar de pe planeta. Desi mai putin caraghios decat ceilalti, Micul Print intelege ca lampagiul nu i-ar putea deveni prieten intrucat este mult prea ocupat, neavand timp nici sa doarma. Singurul regret consta in faptul ca pe aceasta planeta ar fi putut sa vada chiar si 1440 de apusuri de soare pe zi.

   Cea de-a sasea planeta, desi ceva mai mare, este locuita de un geograf, la fel de inchis la minte si serios in intreprinderile sale inutile ca si predecesorii sai. El semnifica rigiditatea si lipsa de imaginatie academica, incercarea inutila de intelegere a lumii si a vietii din spatele unor carti, cautarea sterila a unor raspunsuri in lipsa dorintei de aventura si explorare. Totusi geograful ii este de folos, indicandu-i Micului Print drumul spre o planeta cu o ”faima buna”, Pamantul.

   Ajuns pe Pamant, in desert, Micul Print face cunostinta cu un sarpe, care pare mult mai intelept si enigmatic decat ar putea fi socotit la prima vedere. Sarpele isi ofera ajutorul, aratand ca, prin muscatura sa, el poate reda pe oricine pamantului din care a iesit, astfel ca si Micul Print s-ar putea intoarce usor pe planeta sa.

   In cautarea oamenilor, Micul Print viziteaza munti, vulcani, intalnind si alte personaje, precum o vulpe, un acar si un negustor. Pe drum descopera, cu uimire, o gradina cu numerosi trandafiri, lucru care il pune pe ganduri, avand in vedere ca floarea sa de acasa il asigurase ca e unica in univers. Cu ajutorul vulpii, cu care se imprieteneste, imblanzind-o, el intelege insa ca floarea sa este intradevar unica si pretioasa doar pentru el, prin amintirile pe care le au impreuna si sentimentele care ii leaga. De la acar intelege nestatornicia oamenilor si faptul ca acestia se agita, alergand peste tot si risipindu-si timpul fara a sti exact ce cauta. Negustorul (vanzator de ”hapuri perfectionate care potolesc setea”, cu ajutorul carora se economisesc 53 de minute petrecute pentru a bea apa) ii ofera perspectiva timpului, ca o marfa de pret.

   In cea de-a opta zi de la accident, aviatorul si Micul Print pornesc in cautarea unei fantani in desert. In mod normal (pentru un copil) si incredibil (pentru un adult), ei gasesc ceea ce cautau, potolindu-si setea. Aviatorul intelege ca nu rezultatul cautarii este cel mai important, ci calatoria si efortul de a obtine ceva. Astfel, in mod miraculos, realitatea poate fi creata, lucrul cautat dobandind o valoare inzecita, iar aceasta cautare, dupa cum il asigura Micul Print, nu se face cu ochii, ci ”cu inima”.

   Intrucat fantana se afla aproape de locul in care Micul Print a cazut pe Pamant, acesta ramane acolo, pregatindu-se de reintoarcerea pe planeta sa. Aviatorul ii deseneaza, in sfarsit, botnita promisa. A doua zi, spre seara, el se intoarce, gasindu-l pe Micul Print stand pe un zid de piatra si discutand cu sarpele.

   In acea noapte, aviatorul il insoteste la locul plecarii. Se implinea exact un an de cand Micul Print cazuse pe Pamant. Sarpele il musca si baiatul se prabuseste la pamant. El il avertizase pe aviator ca ii va parea ca moare, insa nu ar trebui sa isi faca griji intrucat este vorba doar despre trupul sau, o simpla ”coaja” pentru suflet. Acesta din urma se va reintoarce insa, in sfarsit, la micuta sa planeta si la floarea care l-a asteptat atat de mult timp.

   Autorul reusise intre timp sa isi repare avionul si se reintoarce, si el, la baza. Privind stelele, el se gandeste adesea la Micul Print si la ceea ce s-a petrecut ulterior pe planeta acestuia, avand in vedere ca botnita oii nu avea desenata si curelusa de prindere. Urmarea, ca dealtfel intreaga existenta a Micului Print, vor ramane, pentru totdeauna, o mare taina. Lucrurile intelese cu ajutorul copilului vor ramane insa, si il vor schimba definitiv pe aviator.