top of page

Capitolul 1

RASARITUL

 

   Ilie Rogojinaru, arendasul mosiei Olena-Dolj, calatorea cu trenul spre Bucuresti. Tovarasi de compartiment, la clasa I, ii avea pe Simion Modreanu, director in Ministerul de Interne, un capitan de jandarmi si un tanar care a urcat in tren in gara din Costesti. Cu o figura vulgara si exprimandu-si tare parerea proasta despre taranul roman, Ilie Rogojinaru a fost evitat de tovarasii de compartiment. Apropiindu-se de gara din Bucuresti, arendasul si-a strans bagajele si s-a indreptat spre iesire. Profitand de acest moment, si curios din fire, a facut cunostinta cu singurul tanar caruia nu a reusit sa i se adreseze. Tanarul se numea Grigore Iuga si era fiul boierului Miron Iuga de la Amara.

   Ajungand in gara din Bucuresti, Grigore Iuga a asteptat ca toata lumea sa paraseasca trenul dupa care a coborat si el. A luat o trasura si a pornit spre casa din strada Argintari, proprietate a sotiei sale, Nadina, care era plecata in strainatate. Ajungand acasa, Grigore Iuga l-a intalnit, impreuna cu servitorii lui, pe Titu Herdelea, poet din Ardeal, venit in Bucuresti in cautarea unei vieti mai bune si a unei slujbe in jurnalism. Timp de 4 saptamani, de cand era in Capitala, Titu a incercat sa il intalneasca pe Gogu Ionescu, cumnatul lui Grigore Iuga, la recomandarea caruia si venise in Bucuresti. Grigore Iuga a trebuit sa plece, dar nu inainte de a stabili o intalnire cu Titu, la cina, pentru a discuta despre planurile acestuia. Bucuros, Titu Herdelea a pornit spre locuinta sa din strada Buzesti, unde avea o camera inchiriata si unde lua frecvent masa la familia Gavrilas. Venit din Amaradia, Gavrilas era agent secret in Politia Capitalei si il cunostea pe invatatorul Herdelea, tatal lui Titu. Din respect pentru invatator, Gavrilas i-a gasit tanarului Herdelea o camera in cladirea in care locuia el si l-a invitat sa manance la el in familie, doamna Gavrilas, scunda si indesata ca si sotul ei, fiind o gospodina desavarsita. La ei in gazda statea si Marioara Radulescu, eleva la scoala profesionala. Profitand de prezenta si pregatirea lui Titu, Marioara i-a cerut acestuia sa o mediteze la limba romana pentru a putea reusi la scoala. In cladirea respectiva mai locuiau Elena Alexandrescu, vaduva unui ofiter, care traia impreuna cu Jean Ionescu, copist la Interne, un cizmar evreu, Mendelson, care avea 5 copii, un placintar bulgar, un croitor vaduv cu 4 copii, un pensionar cu sotie tanara si un student care statea in gazda la acesta.

   Grabit sa se pregateasca pentru intalnirea cu Grigore Iuga, Titu a fost retinut de doamna Alexandrescu care i-a povestit, nu pentru prima data, istoria familiei ei. Intrega discutie a fost intrerupta de postas care il cauta pe Titu pentru a ii inmana o scrisoare de acasa. In scrisoare, doamna Herdelea, mama lui Titu, ii povestea acestuia ultimele intamplari din Amaradia, precum moartea lui Ion Glanetasu sau logodna sorei sale, Ghighina, ii adresa multe sfaturi si isi exprima grija pentru bunastarea sa. Emotionat, Titu a amanat redactarea raspunsului pentru parintii sai pentru a se putea pregati pentru intalnirea de la cina, de la Restaurantul Enache, in care isi punea toate sperantele realizarii sale. Desi a ajuns cu mult inainte de ora stabilita, Titu a ratat momentul in care Grigore Iuga si invitatii sai au intrat in local. Stanjenit, acesta s-a asezat la masa alaturi de Iuga, avocatul Baloleanu, un om voinic si cu inceput de chelie, pe care il pasiona politica, si Constantin Dumescu, directorul Bancii Romane, cu ochelari de aur, span si bun prieten cu tatal lui Grigore. Desi in majoritatea timpului s-a purtat o discutie despre "problema taraneasca", Titu a obtinut, din partea lui Baloleanu, promisiunea unei interventii la directorul ziarului "Universul".

   In zilele care au urmat, Grigore s-a ocupat de plata datoriei pe care a facut-o pentru a ii construi Nadinei un palat in curtea conacului de la Amara si, in acest context, si-a adus aminte cum a cunoscut-o pe sotia sa, pe atunci viitoarea proprietara a mosiei Babaroaga, care candva a facut parte din domeniul Iuga. De o pronuntata conceptie conservatoare si cu gandul ca va reintregi domeniul printr-o viitoare alianta, batranul Miron Iuga a aranjat ca cei doi sa se cunoasca. La o luna de la prima intalnire a urmat casatoria si timp de trei luni au calatorit prin Europa, acesta fiind singura perioada in care Grigore a simtit ca Nadina a fost intr-adevar sotia lui. Absorbit de ganduri si dileme financiare, Grigore a uitat de urmatoarea intalnire cu Titu dar s-a revansat fata de acesta invitandu-l la masa la familia lui Victor Predeleanu, cel mai bun prieten al sau si apoi la Amara, pe mosia familiei Iuga.

 

Capitolul 2

PAMANTURILE

 

   In gara Burdea, de pe linia Costesti-Rosiori, Grigore Iuga si Titu au fost preluati de vizitiul de la Amara, un batran pe nume Ichim. Pe drumul parcurs pana la mosie, Grigore i-a prezentat lui Titu toate mosiile pe langa care au trecut precum si istoria familiei sale si a domeniului din care a mai ramas doar o mica parte. Ajunsi la mosie, Grigore i-a aratat castelul construit in cinstea Nadinei, precum si vechiul conac al familiei. Rabdator si atent la tot ce ii era prezentat, Titu a dorit totusi sa stie unde sunt pamanturile taranilor. Surprins de intrebare, Grigore i-a raspuns ca pamanturile oamenilor, de fapt lipsa acestora, reprezinta "chestia taraneasca" despre care vorbea toata lumea. Dandu-si seama ca a atins un subiect sensibil, Titu a abandonat discutia.

   Intalnirea cu Miron Iuga a fost impresionanta pentru Titu. L-au impresionat atat infatisarea impunatoare a omului obisnuit sa porunceasca cat si primirea batranului. A urmat o discutie aprinsa intre tata si fiu despre situatia taranilor si a romanilor din Ardeal. La discutie s-a alaturat si Cosma Buruiana, arendasul mosiei Vaideei care a venit sa aduca vestea unui furt de porumb de pe mosia sa.

   Ocupat cu treburile mosiei, Grigore l-a indemnat pe Titu sa se plimbe nestingherit pe unde dorea. Titu l-a vizitat pe invatatorul din sat prin care a intrat pentru prima data in contact cu abuzurile si nedreptatile pe care taranii le indurau cum ar fi concedierea invatatorului pentru ca a indraznit sa ceara o "foarte usoara imbunatatire a invoielilor". Pentru a descoperi autorii furtului de pe mosia Vaideei, batranul Iuga i-a sesizat pe primar si pe seful de post al jandarmilor, plutonierul Boiangiu, care a inceput ancheta batandu-i pe pandarii arendasului Cosma. Deoarece nu au obtinut niciun indiciu de la suspectii "interogati", "cercetarile' au continuat cu alti 10 tarani din Amara si 5 din Vaideei. Speriati de brutalitatea anchetei, batranii si femeile au apelat la invatatorul Dragos si la preotul Nicodim sa intervina pe langa mosierul Miron Iuga. Pe drum, invatatorul s-a intalnit cu Titu si cu Grigore Iuga si, profitand de ocazie, invatatorul i-a povestestit lui Grigore toata situatia. Acesta din urma a mers la primarie, unde se tinea ancheta, si i-a sfatuit pe plutonierul Boiangiu si pe primar sa suspende deocamdata interogatoriile dar sa continue ancheta. Cei doi s-au conformat, dar, primarul a considerat de cuviinta sa ii raporteze batranului Iuga despre porunca tanarului conas. Batranul Iuga a aprobat porunca fiului sau dar i-a reprosat acestuia ca ii submineaza autoritatea in fata satenilor.

 

Capitolul 3

FLAMANZII

 

   Peste cateva zile de la inceperea anchetei, primarul, Ion Pravila, l-a cautat pe Grigore pentru a-i marturisi ca furtul porumblui nu a existat si ca, de fapt, arendasul s-a pripit cu "jalba". De asemena, l-a rugat sa ii transmita si boierului Miron. Grigore a procedat intocmai, povestindu-i tatalui sau cele intamplate. Batranul boier nu s-a mirat, insa era indignat de comportamentul arendasului Buruiana.

   In ultima duminica din octombrie, carciumarul, Cristea Busuioc, a tocmit lautari si tot satul, de la tineri la batrani si copii s-au prins in hora, unii cu dansatul, altii cu privitul, in timp ce barbatii fruntasi au hotarat sa mearga la conasul Miron pentru a cumpara mosia Nadinei. Miron Iuga, ingrozit de indrazneala taranilor, le-a spus totusi sa mearga sa vorbeasca cu proprietara mosiei, dar totodata, a adaugat ca si el era interesat de achizitia mosiei pentru a-si intregi domeniul. La mosie a sosit si Nadina, sotia lui Grigore, impreuna cu fratele sau, Gogu Ionescu, si sotia acestuia, Eugenia. Revederea dintre Grigore si Nadina a fost plina de emotie, avand in vedere ca nu s-au mai vazut de cateva luni. Desi sederea la mosie a fost scurta, Nadina s-a intalnit cu arendasul sau, Platamonu, si i-a primit si pe tarani in audienta, transmitandu-le ca mosia sa, Babaroaga, nu este de vanzare, dar, in cazul in care va fi, ii va avea si pe ei in vedere. Deoarece nu tolera traiul la tara, Nadina si-a grabit plecarea la Bucuresti.

 

Capitolul 4

LUMINILE

 

   Dupa cateva zile de la plecarea Nadinei la Bucuresti, a urmat-o si Grigore. In Bucuresti, din dragoste pentru sotia sa, a participat la toate mondenitatile fara de care Nadina, din frivolitate si egoism, nu putea trai.

In vizita la Nadina a sosit si arendasul Platamonu, care, profitand de nevoia de bani permanenta a acesteia, i-a oferit arenda in avans in schimbul promisiunii ca, in cazul in care aceasta se va decide sa vanda mosia Babaroaga, arenda in avans avea sa constituie arvuna.

   Cu ajutorul lui Gogu Ionescu, Titu Herdelea s-a angajat la ziarul "Drapelul" unde si-a inceput activitatea de gazetar.

   In semn de consideratie fata de Grigore, Nadina i-a propus acestuia sa sarbatoreasca Craciunul la Amara. Petrecerea a fost plina de fast, cu invitati alesi, insa pentru cuplu a avut urmari catastrofale intrucat Nadina l-a inselat pe Grigore cu Paul Brumaru, unul dintre invitati.

 

Capitolul 5

FRIGURI

 

   Grigore i-a solicitat Nadinei sa inainteze cat mai curand divortul. Avand in vedere ca fiecare dintre cei doi dorea sa obtina libertatea cat mai repede, divortul a inaintat rapid, spre dezamagirea batranului Iuga care vedea in divort o sansa in minus de a pune mana pe mosia Babaroaga.

   Manati de foame, saracie si de nevoia dureroasa de pamant, mai multi tarani fruntasi din sat au mers la Bucuresti pentru a-i cere din nou Nadinei sa le vanda lor mosia. Aceasta i-a refuzat taios si categoric, avand in vedere ca despartirea de Grigore i-a amplificat nevoia de bani iar eventuala vanzare a mosiei catre tarani nu ar fi insemnat castiguri imediate, acestia nedispunand de fonduri financiare pentru o asemenea tranzactie. Refuzati dispretuitor de Nadina, taranii au incercat sa isi caute dreptatea mergand in audienta la Ministerul Domeniilor, insa sperantele le-au fost spulberate atat de director cat si de, in mod ironic, ministrul insarcinat cu a le apara interesele. Dezamagiti, taranii s-au intors acasa.

 

Capitolul 6

VESTITORII

 

   Intre timp, viata in sat a continuat cu bune si cu rele. Chirila Paun a mers la arendasul Platamonu si i-a reprosat rusinea pe care i-a creat-o fiul sau Aristide prin abuzul asupra fiicei sale Gherghina. Intreg satul cunostea aceasta rusine, povestea ajungand si la urechile batranului Iuga care si-a exprimat nemultumirea sustinand ca astfel de povesti contribuie la cresterea starii de framantare a taranilor.

   La Bucuresti, Titu a fost vizitat de preotul Belciug, din Pripas, iar relatia cu Tanta i-a fost descoperita de fratele acesteia, Jean, care avea legaturi amoroase cu doamna Alexandrescu, proprietara casei in care locuia Titu. Fortat de imprejurari, Titu si-a gasit o noua gazda, aceasta schimbare fiind apreciata atat de preotul Belciug cat si de sotii Gavrilas.

   Miron Iuga, tulburat ca taranii refuzau sa semneze involielile pentru lucrarea pamantului, a primit vizita invatatorului Dragos care incerca sa intervina in favoarea taranilor. Indrazneala invatatorului i-a provocat furie si dezgust. Nu dupa multa vreme, invatatorul a fost arestat si transportat la Pitesti cu paza inarmata pntru a fi incarcerat.

   A doua zi dupa arestarea invatatorului, in sat s-a raspandit vestea aparitiei unor calareti pe cai albi care erau trimisi cu porunca de la Voda sa le vesteasca taranior ca toate mosiile sunt ale lor, iar pe boieri si pe arendasi trebuie sa ii alunge si sa le arda conacele.

 

Capitoul 7

SCANTEIA

 

   In acest context de legenda si indemnuri nedefinite, scanteia rascoalei s-a aprins, fiind alimentata de noi abuzuri si nedreptati petrecute in ultimele luni: automobilul Nadinei calca cocosul babei Ioana iar soferul ei il raneste pe copilul lui Pavel Tunsu tragandu-l de urechi, sotia lui Melinte Heruvimu trage sa moara dupa o iarna plina de foame si frig, perceptorii ii iau porcul din ograda lui Ignat Cercel, iar totul culmineaza cu arestarea invatatorului la ordinul lui Miron Iuga.

   In toata tara s-a instalat o stare de panica, intreaga comunitate temandu-se de o revolta sangeroasa a taranilor. Grigore Iuga, insotit si de aceasta data de Titu Herdelea, a ajuns din nou la tara pentru a lua pulsul evenimentelor dar si pentru ca era ingrijorat pentru tatal sau. Acesta a aflat de arestarea invatatorului Dragos si i-a cerut tatalui sau sa intervina pentru eliberarea invatatorului, insa batranul a refuzat sustinand ca a ceda inseamna a se umili si in plus el nu dorea eliberarea principalului instigator al "taranilor lui". In plus, batranul i-a cerut fiului sau sa se intoarca la Bucuresti deoarece el era singurul care trebuia sa isi apere pamantul.

   Grigore si Titu s-au intors la Bucuresti, insotiti de o multime de proprietari de terenuri si alti oameni care au pornit intr-un adevarat exod de la tara spre Pitesti si Bucuresti pentru a se feri din calea iminentei revolte a taranilor.

 

Capitolul 8

FLACARI

 

   Fara a tine cont de sfaturile lui Gogu Ionescu, Nadina a ajuns la Lespezi impreuna cu avocatul sau, Olimp Stavrat, pentru a-si vinde mosia. Prezenta sa in sat si iminenta vanzarii mosiei i-a facut pe tarani sa fie mai agitati si ingrijorati decat erau din cauza situatie generale si a iesirii din iarna flamanzi si oropsiti.

   In curtea Primariei, in frunte cu primarul Pravila si plutonierul Boiangiu, taranii il asteptau pe prefectul judetului. Acesta a sosit impreuna cu capitanul de jandarmi, Tiberiu Corbuleanu, si cu batranul boier Iuga. Aceasta vizita facea parte din "turneul de constatari, observatie si imbarbatare" pe care prefectul Boerescu l-a intreprins in tot judetul. Incredintat de calitatile lui administrative si convins ca taranii vor fi sugestionati de autoritatea sa, prefectul le-a tinut un discurs despre tara, rege si datoria cetateneasca. Reactiile au fost diferite in randul taranilor, incepand de la respect si frica si pana la strigarea nevoilor incat de peste tot din multime se auzea numai cuvantul "pamant". A fost discutat cazul invatatorului Dragos, al copilului lui Pavel Tunsu, batut de soferul Nadinei, si al presupuselor impartiri de mosii. Batranul Iuga a reactionat nervos si categoric, nemultumit de metodele orasenesti de calmare a multimilor de care era convins ca au efectul contrar. Dupa plecarea prefectului si a capitanului, batranul a plecat pe jos spre mosie.

   Convinsa de avocatul sau de pericolul in care se afla, Nadina a luat hotararea de a pleca de graba de la mosie, insa, din cauza unei defectiuni a motorului masinii, a trebuit sa mai astepte. In mijlocul noptii, oamenii au fost treziti de flacari uriase ce se vedeau in departare dinspre mosia Ruginoasa. Plutonierul Boiangiu a descris fidel situatia sustinand ca a inceput "razmerita".

 

Capitolul 9

FOCUL

 

   Joi dimineata, ceata de incendiatori de la Ruginoasa, in frunte cu Petre al Smarandei si cu Toader Strambu, a pornit catre Lespezi. Au gasit familia Platamonu pe picior de plecare. In timp ce unii dintre ei au inceput sa distruga conacul, Chirila Paun, ajutat de alti rasculati, l-a castrat pe Aristide Platamonu in semn de razbunare pentru ca a necinstit-o pe fiica sa Gherghina lasand-o insarcinata. Dupa incidentul sangeros, Platamonu si sotia sa au plecat disperati cu trasura pentru a-l duce pe Aristide la doctor ca sa ii salveze viata.

   Dupa Lespezi, rasculatii s-au indreptat spre mosia Nadinei. Petre Petre a patruns primul in conac, unde, dupa ce a violat-o pe Nadina, a sfatuit-o pe aceasta sa fuga pentru a se salva. Insa, turbat de furie, Toader Strambu a patruns in conac unde, in dorinta de a o batjocori pe Nadina, a ucis-o prin strangulare.

   Pana la caderea serii, majoritatea conacelor din zona erau incendiate, cu exceptia conacului Iuga. Jandarmii din sat au fost alungati de tarani, dupa ce au fost batuti si li s-au furat armele.

 

Capitolul 10

SANGELE

 

   Dupa ce violentele au incetat, s-a declansat o noua etapa a revoltei si anume furturile si jafurile. S-a furat absolut tot, incepand de la lenjerii si diverse textile de prin conace si pana la graunte, mancare si animale. La Bucuresti s-a hotarat schimbarea Guvernului care s-a facut intr-o ceremonie somptuoasa, plina de laude reciproce intre vechiul si noul Guvern.

   In Amara, Miron Iuga i-a infruntat cu curaj pe taranii stransi in curtea conacului. Orbiti de furie, taranii l-au ucis cu batele pe batranul boier si au incendiat conacul, dupa ce au distrus cu topoarele tot ce au gasit in cale. Inainte de a fi rapus, boierul l-a impuscat pe Trifon Guju, unul dintre taranii rasculati, care insa nu moare, ci doar cade ranit.

 

Capitolul 11

PETRE PETRE

 

   Titu Herdelea si Grigore Iuga au pornit cu trenul spre Costesti, ca mai apoi sa ajunga la Amara. In tren au fost insotiti de avocatul Baloleanu, prietenul lui Grigore si noul prefect al judetului.

Intre timp, Petre Petre i-a mobilizat pe tarani la intrarea in sat, de la cel mai mic la cel mai mare, cu furci si topoare, pentru a respinge atacul armatei. Atacul era condus de maiorul Tanasescu ce se afla in subordinea prefectului.

   Desi tarziu si cu ezitare, dupa ce taranii au atacat trupele, prefectul a dat ordinul de inabusire a revoltei. Zeci de oameni au cazut secerati de gloante, iar altii au fugit si s-au refugiat prin curti si ograzi. Au fost si oameni care au cazut nevinovati, printre acestia aflandu-se si batranul preot Nicodim care nu facea altceva decat sa se intoarca de la slujba pe care o tinuse la capatul lui Miron Iuga.

 

Capitolul 12

APUSUL

 

   Dupa ce Grigore Iuga a fost a anuntat de moartea Nadinei si a tatalui sau, a pornit catre Amara pentru a face demersurile pentru cele doua inmormantari. In acest timp, in curtea Primariei a inceput ancheta pentru identificarea instigatorilor si a criminailor. Fiind gasiti vinovati, Trifon Guju si Toader Strambu au fost executati de jandarmi.

   Nadina si batranul Iuga au fost inmormantati in Amara, iar cei 44 de tarani rapusi de gloante, impreuna cu cei doi executati, au fost inmormantati intr-o groapa comuna in cimitirul satului. Restul taranilor care au fost gasiti vinovati de razvratire sau diverse crime, sau poate doar banuiti, au fost arestati si transportati la inchisoarea din Pitesti. Tot din aceasta inchisoare a fost eliberat si invatatorul Dragos dupa ample interventii ale tanarului Iuga pe langa prietenul sau Baloleanu, actual prefect. La mijlocul lunii iunie, Baloleanu a renuntat la functia de prefect al judetului Arges pentru a candida la alegerile din Senat. De indata ce acesta nu mai era intr-o functie cu raspundere directa, si-a reluat teoriile radicale despre "chestia taraneasca" sustinand o amnistie generala care "sa readuca adevarata pace in suflete".

   Pentru a reorganiza mosia si constient de necesitatea reformelor in scopul scaderii tensiunilor sociale, Grigore Iuga a angajat un tanar agronom, Stelian Halunga, care, inspirand increderea taranilor prin exemplu propriu, a preluat cu usurinta conducerea mosiei Amara.

   Titu Herdelea a fost pastrat in continuare in functie la "Drapelul", iar Grigore Iuga i-a declarat dragostea sa Olgai Postelnicu, sora Teclai Predeleanu.

   Romanul s-a incheiat asa cum a si inceput, intr-un vagon de tren. A inceput sugestiv cu "Rasaritul" si s-a incheiat cu "Apusul".

 

Te-ar putea interesa si rezumatul, precum si prezentarea personajelor din acelasi roman.

 

© kpodoperescu.com
Cumpără cartea
piggy.png
bottom of page