REGI
- Cartea a doua a regilor -
Capitolul 1
David îi plânge pe Saul și pe Ionatan
Întors la Țiclag după războiul cu Amaleciții, David a aflat despre moartea lui Saul și a lui Ionatan de la un amalecit întors de pe câmpul de luptă. Acesta a susținut că el l-a ucis pe Saul, aducând ca dovadă coroana și brățara regească. Pentru îndrăzneala de a-l fi omorât pe “unsul Domnului”, David i-a poruncit unui soldat să îl ucidă pe amalecit.
David și toți cei ce erau cu el i-au plâns pe Saul și pe Ionatan, sfâșiindu-si hainele în semn de doliu. David a cântat o “plângere de jale”, înscrisă în “Cartea Dreptului” (colecție de cântece și poeme, dispărută).
Capitolul 2
David rege. Răzvrătirea lui Isboset
La porunca Domnului, David și cele două soții ale sale, Ahinoam și Abigail, precum și toți oamenii care erau cu ei, s-au stabilit în cetatea Hebronului.
David a fost uns rege peste casa lui Iuda, după care a trimis soli în Iabeșul Galaadului pentru a le mulțumi și a-i binecuvânta că i-au îngropat pe Saul și pe Ionatan. Cu ajutorul lui Abner, fiul căpeteniei oștilor lui Saul, Isboset (fiul lui Saul) a fost uns rege peste ținuturile: Galaad, Aser, Izreel, Efraim și Veniamin. Acesta a domnit doi ani peste întreg Israelul, cu excepția casei lui Iuda. Peste casa lui Iuda, David a domnit șapte ani și șase luni.
Abner și slugile lui Isboset s-au întâlnit, la fântana din Gabaon, cu Ioab, fiul Teruiei (nepotul lui David) și cu ostașii lui David. La propunerea lui Abner, câte 12 flăcăi din fiecare tabăra s-au înfruntat, însă s-au ucis reciproc, motiv pentru care locul confruntării a fost numit Partea-Viclenilor. Asael, fiul Teruiei, a fost ucis de Abner.
Ioab și Abisai, ceilalți fii ai Teruiei, l-au urmărit pe Abner până în dreptul dealului Amma, de unde au făcut cale întoarsă. Din oastea lui Abner au murit în acea zi 370 de bărbați, iar din oastea lui David doar 19. Asael a fost înmormântat în Betleem, în mormântul tatălui său.
Capitolul 3
Abner încearcă o înțelegere cu David, apoi este ucis de Ioab
În timpul îndelungului război dintre casa lui Saul și casa lui David, acestuia din urmă i s-au născut șase fii în Hebron: Amnon, Chileab, Abesalom, Adonia, Sefatia și Itream.
Abner a trimis o solie la David și i-a cerut acestuia să încheie un legământ de pace. David i-a cerut-o lui Abner pe Micol, pe care el o luase în schimbul a 100 de prepuțuri filistene. Abner a luat-o pe Micol de la bărbatul ei și i-a trimis-o lui David.
Abner a venit la David, împreună cu 20 de oameni, și i-a făgăduit că va face în așa fel încât acesta să domnească peste întreg Israelul.
Aflând de vizita lui Abner, Ioab a trimis soli după acesta, și, în dreptul fântânii Sira, l-a ucis, ca răzbunare pentru moartea lui Asael. David a regretat moartea lui Abner și l-a înmormântat pe acesta cu cântece de jale. Deși nu a aprobat moartea lui Abner, nu a putut face nimic împotriva fiilor Teruiei, întrucât aceștia dețineau controlul armatei sale.
Capitolul 4
Isboset e ucis. David îl răzbună
Rechab și Baana, căpeteniile oștii lui Isboset (fiul lui Saul), au pătruns în casa stăpânului lor, când acesta dormea, și l-au omorât prin decapitare. Capul lui Isboset l-au dus în Hebron, lui David, în dar. Darul nu a avut efectul scontat și David i-a răzbunat moartea lui Isboset, ucigându-i criminalii, după care le-a tăiat mâinile și picioarele și i-a spânzurat.
Capul lui Isboset a fost înmormântat în mormântul lui Abner.
Capitolul 5
David rege peste tot Israelul. Casa și fiii lui David în Ierusalim. Două biruințe asupra Filistenilor
David a fost numit rege de către fiii lui Israel, devenind astfel conducător al întregului Israel, pentru o perioadă de 33 de ani.
În Ierusalim, David a intrat în conflict cu Iebuseii, primii locuitori ai cetății, a poruncit să fie uciși, inclusiv orbii și șchiopii, și a cucerit cetatea Sionului. Hiram, regele Tirului, i-a trimis lui David soli de pace, lemn de cedru și meșteri care i-au construit acestuia o casă. În Ierusalim, lui David i s-au născut 24 de fii și fiice, de la femeile și țiitoarele pe care și le-a luat.
Domnul i-a dat pe Filisteni în mâinile lui David după ce aceștia au pornit război împotriva lui. Locul bătăliei a fost numit “Rupturile-de-Sus” (pentru că Dumnezeu i-a “rupt” pe dușmani, așa cum apele rup o stavilă care le stă în cale). Filistenii s-au regrupat în Valea Refaimiților iar Domnul i-a poruncit lui David să-și înfrunte dușmanii în apropiere de ”locul Plângerii”.
Capitolul 6
Aducerea Chivotului la Ierusalim
Împreună cu tinerii din Israel, David a mers în casa lui Aminadab pentru a aduce de acolo chivotul Domnului. Uza, unul dintre fiii lui Aminadab, a fost pedepsit cu moartea de Dumnezeu pentru că s-a sprijinit de chivot pe drumul de întoarcere. Mâhnit de cele întâmplate, David a dus chivotul în locuința lui Obed-Edom, a cărui casă a fost binecuvântată de Domnul.
După o perioadă, David a adus chivotul în cetatea sa, sărbătorind momentul cu cântece și dansuri, spre disprețul soției sale Micol, fiica lui Saul. David a adus Domnului arderi-de-tot și jertfe de pace, a binecuvântat poporul și s-a întors pentru a-și binecuvânta propria casă. Micol i-a reproșat ca “țopăie ca nebunii”.
Capitolul 7
Profeția lui Natan. Rugăciunea lui David
David a dorit să construiască o casă în care să așeze chivotul Domnului. Prin profetul Natan, Domnul i-a cerut lui David să nu-I zidească o casă, pentru că El a stat în cort încă din ziua ieșirii evreilor din robia egipteană. I-a mai spus că, dupp ce el va “dormi împreună cu părinții“ săi, Domnul va ridica un urmaș al său, căruia îi va întări tronul “până-n veac”, căruia “Eu îi voi fi lui Tată, iar el îmi va fi Mie Fiu”.
După ce Natan i-a transmis profeția, David I-a înălțat rugăciune de mulțumire Domnului.
Capitolul 8
Biruitor în războaie, David pune rânduială în regat
David i-a învins în luptă pe Filisteni și pe Moabiți, o parte dintre aceștia din urmă devenindu-i robi. În continuare, David l-a învins pe regele Țobei, iar ca pradă de luptă a păstrat o sută de care de luptă. David i-a cucerit și pe Sirieni, după ce aceștia au încercat să vină în sprijinul lui Hadad-Ezer, regele Țobei. De la Sirieni, David a luat toate “lănțugurile” de aur și o cantitate mare de aramă, din care, mai târziu, Solomon avea să facă baia de aramă, stâlpii, spălătoarele și toate vasele Templului.
Hadoram, fiul regelui Hamatului, i-a adus lui David daruri de mare preț, constând în vase de aur, argint și aramă. Regele David a afierosit Domnului toate aceste daruri, precum și prada luată din cetățile cucerite.
Capitolul 9
David și Mefiboset (Meribaal)
David i-a restituit lui Mefiboset, fiul lui Ionatan, toată moșia lui Saul și l-a primit la masa sa, devenind un obișnuit al casei. I-a ordonat lui Țiba, slujitorul lui Saul, să-i slujească lui Mefiboset, împreună cu toți fiii și robii săi. Mefiboset era infirm de ambele picioare și avea un copil, numit Mica.
Capitolul 10
David și Amoniții
După moartea regelui Amoniților, la domnie a urmat Hanun, fiul răposatului. David a trimis o solie noului rege pentru a-și exprima regretul pentru moartea tatălui acestuia. Împins de dregătorii săi, noul rege al Amoniților a poruncit ca solilor să le fie tăiate bărbile și hainele până la mijloc. La auzul celor întâmplate, David le-a poruncit oamenilor săi să stea în Ierihon până ce aveau să le crească bărbile, după care să se întoarcă acasă.
Amoniții și-au dat seama de greșeala pe care au făcut-o și de consecințele care pot urma, de aceea s-au pregătit de luptă, căutându-și aliați în Sirienii din Țoba și Bet-Rehob, precum și în regele Amaleciților. David i-a trimis pe Ioab și pe Abisai, cu oastea lor, pentru a-i înfrunta. Pentru poporul lor și pentru cetățile lui Dumnezeu, Israeliții i-au înfrânt pe Sirieni. Aceștia s-au regrupat, după ce Hadad-Ezer i-a chemat pe Sirienii de dincolo de Râu. Bătălia a avut loc la Helam, iar David și întreg poporul lui Israel au ieșit învingători. Toți foștii aliați ai lui Hadad-Ezer au trecut de partea Israeliților.
Capitolul 11
David și Urie
Primăvara, când reîncepeau campaniile militare, David i-a trimis pe Ioab, slujitorii săi și întreg Israelul, împotriva Amoniților, iar el a rămas la Ierusalim. Când se plimba pe acoperișul regal, David a văzut o femeie frumoasă scăldându-se. După ce a aflat că această femeie era Batseba, femeia lui Urie Heteul, a poruncit ca aceasta să fie adusă la el și a avut relații intime cu ea. După ce a aflat că Batseba a rămas însărcinată, David a poruncit să fie adus Urie la el și l-a trimis pe acesta acasă, în ideea în care putea să aibă relații cu soția sa, și astfel să pretindă că el era tatăl copilului Batsebei. Din loialitate pentru tovarășii săi de luptă, care dormeau încă în corturi, Urie a refuzat să meargă acasă, și a dormit la ușa casei regelui.
David i-a transmis lui Ioab, prin Urie, o scrisoare, în care îi poruncea să îl pună pe Urie în prima linie de luptă, pentru a fi ucis. Ioab s-a supus poruncii, iar Urie a fost ucis. După ce Batseba a încheiat perioada de doliu, David a luat-o în casa lui și aceasta i-a născut un fiu.
Capitolul 12
Natan îl mustră pe David. Nașterea lui Solomon
Domnul i-a transmis lui David, prin profetul Natan, că va fi aspru pedepsit pentru moartea lui Urie Heteul. Timp de șapte zile, David a ținut post aspru, căutând mila Domnului pentru pruncul său. A șaptea zi, pruncul a murit, iar David a încheiat postul, mâncând și bând, întrucât, spunea el, “eu mă voi duce la el, dar el nu se va mai întoarce la mine”. David a consolat-o pe Batseba și, după o vreme, aceasta a mai născut un fiu, care s-a numit Solomon. Între timp, Ioab și oștenii săi au cucerit cetatea amonită Raba. În ultima parte a asediului a participat și David și întreg Israelul. Coroana regelui Amoniților a fost pusă pe capul lui David iar locuitorii cetății au fost făcuți robi.
Capitolul 13
Amnon și Tamara. Abesalom pune la cale uciderea lui Amnon
Abesalom, unul dintre fiii lui David, avea o sora numita Tamara. Amnon, un alt fiu al lui David, din altă mamă, era îndrăgostit de Tamara, dar, întrucât aceasta era fecioară, Amnon nu îndrăznea să se apropie de ea. Ispitit de Ionadab, un om viclean, Amnon a pretins că era bolnav și că dorea ca Tamara să îi gătească turte și să îi dea să mănânce.
Pentru a-și ajuta fiul, David i-a trimis-o pe Tamara. Aceasta i-a gătit, însă Amnon avea alte planuri. A dat toate slugile afară, iar după ce au rămas singuri, a profitat de Tamara, după care a dat-o afară din casă. Auzind cele întâmplate, David s-a întristat, dar pentru că își iubea foarte mult întâiul-născut nu a luat măsuri împotriva acestuia. Tamara s-a refugiat în casa lui Abesalom.
La doi ani după aceasta întâmplare, la tunsul oilor, toți fiii regelui au fost invitați la un mare ospăț, de către Abesalom. La porunca acestuia din urmă, slugile sale l-au ucis pe Amnon, iar ceilalți frați au fugit. Regele și toate slugile sale l-au plâns pe Amnon. Abesalom s-a refugiat în Ghesur, în casa fiului regelui.
Capitolul 14
Întoarcerea lui Abesalom
Ioab a adus din Tecoa o femeie isteață, căreia i-a cerut să îmbrace haine de jale și să meargă în audiență la rege, cu intenția de a-l influența în a-l aduce înapoi pe Abesalom. Femeia a pretins că a avut doi fii, și că unul dintre ei l-a omorât pe celălalt. Acum, ca răzbunare, rudele voiau să-l ucidă pe fiul rămas în viață. Regele i-a cerut să îl aducă în fața lui pe fiu, promițând că nimeni nu se va atinge de el. Atunci femeia i-a cerut să nu uite că atunci când rudele vor solicita moartea aceluia, el a promis că nu îl va da pierzaniei.
Din discuția care a urmat, regele și-a dat seama că era mâna lui Ioab la mijloc. I-a permis acestuia să îl aducă înapoi pe Abesalom, cu condiția ca ei doi (tata și fiu) să nu se mai vadă niciodată. Abesalom s-a întors acasă și i s-au născut trei fii și o fiica. Au trecut doi ani de la întoarcerea în Ierusalim, însă în acest timp nu și-a mai văzut tatăl.
Abesalom l-a chemat pe Ioab la el, cu intenția de a-l trimite la rege să intervină pentru el, însă Ioab a refuzat să vină. Abesalom le-a poruncit slugilor sale să dea foc holdei lui Ioab. Când cei doi s-au revăzut, Abesalom i-a reproșat că l-a convins să se întoarcă din Ghesur, unde îi era bine. La intervenția lui Ioab, regele l-a chemat la el pe Abesalom și l-a iertat.
Capitolul 15
Răscoala lui Abesalom. Fuga lui David. David și Husai
După întoarcerea în Ierusalim, Abesalom a făcut tot posibilul să fie plăcut de popor, spunând oricui că, dacă el ar fi judecător, ar face întotdeauna dreptate.
Abesalom i-a transmis tatălui său că va merge la Hebron pentru a-I aduce jertfe Domnului. Totodată, a trimis iscoade la fiecare dintre semințiile Israelului și le-a spus că, atunci când vor auzi sunet de corn, ei vor trebui să declare că Abesalom era regele lor.
David, împreună cu toți slujitorii săi, au părăsit Ierusalimul, de frica lui Abesalom, și au pornit pe jos spre pârâul Cedrilor și Muntele Măslinilor. David s-a rugat Domnului să risipească uneltirile lui Ahitofel, care a fost sfetnicul lui, dar care trecuse de partea lui Abesalom. În vârful Muntelui Măslinilor, David s-a închinat Domnului și l-a întâlnit pe prietenul său, Husai Archianul. David l-a sfătuit pe prietenul său să meargă și să i se supună lui Abesalom.
Capitolul 16
David batjocorit de Simei. Husai și Abesalom
Țiba, sluga lui Mefiboset, i-a ieșit în întâmpinare lui David cu o pereche de asini încărcați cu două sute de pâini, o sută de legături de stafide, o sută de legături cu smochine și un burduf de vin, toate pentru a le duce regelui și oamenilor săi. Întrucât Mefiboset a rămas în Ierusalim pentru a recupera regatul tatălui său, David i-a dat lui Țiba toate bunurile stăpânului său.
Când David a sosit în Bahurim, a fost întâmpinat de Simei, un om din familia casei lui Saul, care îl blestema pe rege și arunca cu pietre în slujitori. Îl acuza că era “vărsător” de sânge și că i-a furat regatul lui Saul. Abisai a încercat să reacționeze, însă David l-a oprit, susținând că era voia Domnului ca el să fie blestemat.
Ajungând în Ierusalim, Abesalom l-a întâlnit pe Husai Archianul, care i-a spus că îi va sluji și lui, cum i-a slujit și tatălui său. Ahitofel l-a sfătuit pe Abesalom să întrețină relații intime cu “țiitoarele” tatălui său care au rămas în cetate, pentru a-l rușina pe acesta în fata tuturor. Abesalom a făcut întocmai, în acest scop instalând un cort pe acoperiș. Sfaturile lui Ahitofel erau de mare preț pentru Abesalom.
Capitolul 17
Husai dejoacă planurile lui Ahitofel. Război între David și Abesalom
Ahitofel i-a cerut lui Abesalom să îl lase să meargă în urmărirea lui David, împreună cu 12.000 de oameni, și să îl ucidă doar pe rege, în cazul în care acesta avea să fie găsit. Abesalom l-a întrebat și pe Husai ce ar trebui să facă. Pentru a câștiga timp să îl avertizeze pe David, Husai i-a spus lui Abesalom că ar fi bine să convoace întreg poporul lui Israel, și să meargă împreună împotriva lui David și a oamenilor acestuia. Abesalom a fost de acord cu planul său.
Husai le-a cerut preotului Tadoc și lui Abiatar să îl anunțe pe David de planurile lui Ahitofel, și astfel să evite să rămână peste noapte în pustie. Avertismentul le-a fost transmis lui Ionatan și lui Ahimaat de către o slujnică, însă cei doi au fost văzuți de către oamenii lui Abesalom. Pentru a scăpa de urmăritori, Ionatan și Ahimaat au intrat, în Bahurim, în curtea unei femei, care i-a ascuns într-o fântână, pe care a acoperit-o. Negăsindu-i pe cei doi, slugile lui Abesalom s-au întors la Ierusalim. Până în zori, David și oamenii săi au trecut Iordanul. Văzând că planul său nu a fost ascultat, Ahitofel și-a pus capăt zilelor, și a fost îngropat în mormântul tatălui său.
Abesalom l-a înlocuit pe Ioab din fruntea oastei, cu Amasa, fiul lui Itra Israelitul.
Capitolul 18
Moartea lui Abesalom
Comandanții oștii lui David erau Abisai, Ioab și Itai Gateeanul. Aceștia i-au cerut lui David să rămână în cetate, în timpul înfruntării cu oștile lui Abesalom. David le-a poruncit acestora să îl cruțe pe fiul său. Bătălia s-a dat în padurea lui Efraim. Abesalom a rămas agățat de un stejar (părul său bogat a rămas încurcat în crengile copacului), după care a fost ucis de Ioab, în ciuda poruncii regelui David. După moartea lui Abesalom, Ioab a poruncit ostașilor să se retragă. Întreg Israelul a fugit, întorcându-se fiecare la cortul său.
Ahimaat a dorit să meargă el la David pentru a-l înștiința de ceea ce s-a întâmplat pe câmpul de luptă, însă Ioab l-a trimis la rege pe Husai. Acesta i-a dus lui David vestea morții lui Abesalom.
Capitolul 19
David iarăși rege
Regele l-a plâns pe fiul său, Abesalom. Ioab i-a reproșat regelui că plângându-l pe Abesalom îi nesocotește pe ceilalți, iubind pe cei ce îl urăsc, și urând pe cei ce îl iubesc. De asemenea, i-a cerut să iasă în poartă, pentru a vorbi poporului. Tot poporul s-a strâns în fața lui David, recunoscători că regele i-a scăpat de dușmani.
Iudeii au fost alături de rege la trecerea Iordanului. Simei a fost iertat de David, cu toate ca Abisai s-a opus. David i-a reproșat lui Mefiboset că nu l-a însoțit în exil, însă acesta s-a justificat spunând că a fost înșelat de un servitor al său. Barzilai Galaaditul l-a însoțit și el pe rege la trecerea Iordanului, după ce în trecut l-a hrănit pe tânărul David, când acesta se afla la Mahanaim. Chimham, fiul lui Barzilai, l-a însoțit pe rege și dincolo de Iordan, până la Ierusalim.
Capitolul 20
Răzvrătirea lui Seba și moartea lui. Dregătorii de la curtea lui David
La Ghilgal se afla și Seba, un nelegiuit din neamul lui Veniamin. Acesta nu l-a recunoscut pe David ca rege și toți oamenii din neamul lui Israel au fost de partea lui. Cei din neamul lui Iuda, au fost de partea regelui.
După ce a ajuns la casa sa din Ierusalim, David le-a luat pe cele zece țiitoare pe care le-a necinstit Abesalom și le-a izolat într-o casă, unde au trăit ca văduve până la sfârșitul vieții lor. La porunca lui David, Amasa a mers la neamul lui Iuda pentru a-i chema în fața regelui, însă a zăbovit mai mult decât trebuia. Abisai, urmat de Ioab și oamenii lui, Cheretieni și Peletieni, au plecat în urmarirea lui Seba. Pe drum, Ioab l-a ucis pe Amasa.
Ioab i-a dat de urmă lui Seba, la Abel și Bet-Maaca, după care a ridicat un val de pământ în jurul cetății. La sfatul unei femei înțelepte, oamenii din cetate l-au ucis pe Seba și i-au aruncat capul peste zidurile cetății. Atunci Ioab a sunat din trâmbiță și oamenii săi s-au retras, întorcându-se la Ierusalim.
Capitolul 21
Marea foamete și uciderea a șapte urmași ai lui Saul. Biruința asupra Filistenilor
În Israel a urmat o secetă, care a durat trei ani. Domnul i-a spus lui David că seceta a dat-o ca pedeapsă pentru uciderea sângeroasaă a Gabaoniților de către Saul. Atunci Saul i-a chemat pe Gabaoniți și i-a întrebat cum ar putea să se revanșeze pentru ceea ce au pățit. Gabaoniții au cerut șapte urmași ai lui Saul, pe care să îi ucidă prin “atârnare la soare”. Regele David a procedat întocmai, cruțându-l pe Mefiboset, iar pedeapsa Domnului a încetat. Urmașii lui Saul au fost uciși la începutul secerișului, iar rămășițele lor au fost ridicate de pe munte la venirea toamnei. În acest timp, Ritpa, mama a doi dintre cei uciși, a protejat leșurile de păsările cerului și de animalele sălbatice. David a luat rămășițele acestora, ale lui Saul și ale lui Ionatan, și le-a îngropat în mormântul lui Chiș, tatăl lui Saul.
În timpul unui război cu Filistenii, Abisai i-a salvat viața lui David și i-a cerut regelui să nu mai participe la lupte întrucât, dacă acesta ar muri, s-ar stinge “facla lui Israel”. Au mai urmat două lupte cu Filistenii, la Gob și la Gat. Oamenii lui David au ucis patru dușmani care erau urmași ai uriașilor din Gat, din neamul lui Rafa.
Capitolul 22
Cântarea de mulțumire a lui David
După ce Domnul i-a scăpat pe Israeliți din mâinile dușmanilor, David I-a adus o cântare de mulțumire, amintind de tot ajutorul, mila și binecuvântările Domnului.
Capitolul 23
Testamentul lui David. Vitejii săi
Regele David a lăsat un testament moral urmașilor săi, ce îi viza pe cei nelegiuiți și pedepsele pentru păcatele lor, evocând, totodată, legătura cu Dumnezeu, izvor al întăririi credinței și al biruinței asupra dușmanilor.
Oamenii care au luptat alături de David și s-au remarcat prin acte de vitejie au fost: Ioseb-Bassebet Taschemonitul, Eleazar, fiul lui Dodo, Sama, fiul lui Aghe, Abisai, fratele lui Ioab, Benaia, fiul lui Iehoiada, și alti 33 de bărbați curajoși și cu frica lui Dumnezeu.
Capitolul 24
Numărătoarea poporului. Ciuma. Un jertfelnic pe aria lui Aravna Iebuseul
După ce mânia Domnului s-a stârnit din nou asupra Israeliților, Acesta i-a poruncit lui David să facă un recensământ. David i-a transmis porunca lui Ioab, care a obiectat, însă s-a supus poruncii regelui și a plecat în călătoria numărării poporului lui Israel. După nouă luni și 20 de zile, a ajuns înapoi la Ierusalim, înmânând regelui documentele care precizau că, în casa lui Israel, se aflau 800.000 de bărbați capabili de luptă, iar în casa lui Iuda, 500.000.
David și-a asumat recensământul ca păcat propriu, întrucât fusese prescris în Legea Veche. Atunci a venit la el profetul Gad ”Văzătorul” cu mesaj de la Domnul, care îl punea să aleagă pedeapsa: trei ani de foamete, trei luni de fugă (a lui David) din fața dușmanilor, sau trei zile de ciumă. David a ales ciuma.
În perioada seceratului grâului, Domnul a trimis ciuma în Israel și au murit aproximativ 70.000 de oameni. Când îngerul care răspândea ciuma a ajuns în dreptul Ierusalimului, Domnului I s-a făcut milă și i-a poruncit îngerului să înceteze. Profetul Gad a venit din nou la David, pentru a-i spune să ridice Domnului un jertfelnic pe aria lui Aravna Iebuseul. După ce a cumpărat cele necesare jertfelnicului, David a adus Domnului ardere-de-tot și jertfe de pace.
***