top of page

REGI

- Cartea a treia a regilor -



Capitolul 1

Batranetea lui David. El il randuieste pe Solomon ca urmas la tron.


   Pentru ca regele David era batran si avea sanatatea subreda, slujitorii sai i-au adus o fecioara frumoasa, Abisag Sunamita, care sa doarma cu el si sa ii tina de cald. Intre timp, Adonia, cel de-al patrulea fiu al lui David, s-a autoproclamat rege, fiind sustinut de preotul Abiatar si de Ioab, capetenia ostilor. Adonia a sarbatorit numirea cu toti sustinatorii si cu fratii sai, cu exceptia lui Solomon, oferind un mare ospat.

   La sfatul profetului Natan, Batseba, mama lui Solomon, s-a infatisat regelui si i-a adus acestuia aminte de promisiunea facuta ca Solomon ii va mosteni tronul. De asemenea, i-a adus la cunostinta si recentele fapte ale lui Adonia. Profetul Natan a intarit spusele Batsebei in fata lui David.

   Din porunca regelui, profetul Natan, preotul Tadoc si Benaia, fiul lui Iehoiada, l-au dus pe Solomon la Ghihon, la poalele muntelui Sion, si luand cornul cu untdelemn din cortul care adapostea chivotul legamantului, l-au uns rege. Adonia si invitatii sai au aflat si ei despre noua investitura.

   Slujitorii i-au spus noului rege ca fratele sau, Adonia, se teme pentru siguranta sa. Solomon i-a transmis lui Adonia ca, atat timp cat nu va da semne de viclenie, nu avea de ce sa se teama.


Capitolul 2

Ultimele dorinte si moartea lui David. Solomon se scutura de potrivnici.


   Pe patul de moarte, David i-a cerut lui Solomon sa pazeasca poruncile lui Moise si randuielile Domnului. De asemenea, i-a cerut sa razbune moartea lui Abner, fiul lui Ner, si a lui Amasa, fiul lui Ieter, cele doua capetenii ale ostii lui Israel, asasinati de catre Ioab, fiul Teruiei, pe timp de pace. Atunci cand va considera ca e momentul potrivit, Solomon va trebui sa il ucida si pe Simei, fiul lui Ghera, cel care l-a blestemat pe David in apropierea apei Iordanului.

   Dupa moartea sa, regele David a fost inmormantat in fortareata de pe muntele Sion. Adonia i-a cerut ajutorul Batsebei pentru ca regele sa i-o dea de sotie pe Abisag Sunamita, care, desi nu a avut relatii intime cu regele David, a facut parte din haremul acestuia. Pentru ca Solomon a intuit ca acesta era doar primul pas al lui Adonia din planul sau de uzurpator al tronului, i-a poruncit lui Benaia sa il ucida. De asemenea, regele l-a eliberat din slujba sa pe preotul Abiatar si i-a poruncit sa paraseasca cetatea.

Ioab a fost ucis de Benaia in cortul Domnului, unde acesta se afla de frica lui Solomon. In locul lui Abiatar, Solomon l-a numit pe preotul Tadoc, iar in locul lui Ioab pe Benaia. Regele a luat-o de sotie pe fiica lui Faraon si a dus-o in cetatea lui David pana cand el a terminat de construit templul si zidul din jurul Ierusalimului. Dupa sapte ani, fiica lui Faraon s-a mutat in casa pe care Solomon a construit-o pentru ea. In tot acest timp, Solomon aducea arderi-de-tot si jertfe de pace pe altarul ridicat Domnului.

   Pentru a implini porunca tatalui sau de pe patul de moarte, regele l-a chemat pe Simei la el, i-a spus sa-si zideasca o casa in Ierusalim si sa ramana in ea. Daca avea sa depaseasca limita paraului Cedrilor, avea sa fie omorat pentru comportamentul sau fata de fostul rege. Dupa trei ani de la aceasta discutie, Simei nu a mai respectat conditia impusa si a plecat intr-o calatorie in Gat. Din porunca lui Solomon, Simei a fost ucis de Benaia, capetenia ostilor.

   In timpul domniei sale, Solomon a fost un bun guvernator, priceput si intelept.


Capitolul 3

Visul si intelepciunea lui Solomon; faimoasa judecata.


   Solomon a mers in Gabaon, loc aflat la mare inaltime, pentru a aduce o mie de arderi-de-tot. Intrebat de Domnul ce bogatie si-ar dori pentru sine, Solomon a cerut intelepciune si putere de judecata dreapta. Pentru ca a fost smerit si nu si-a dorit bogatii materiale, Domnul a spus ca ii va indeplini dorinta. Dupa ce s-a trezit si si-a dat seama ca a fost un vis, Solomon a mers la Ierusalim si a adus jertfe pe jertfelnicul aflat in fata chivotului legamantului din Sion.

   Regele trebuia sa judece cauza a doua femei desfranate, aflate in conflict. Cele doua au locuit in aceeasi casa pana cand amandoua au devenit mame. Dupa ce bebelusul uneia dintre ele a murit, cealalta femeie a acuzat-o pe aceasta ca i-a furat copilul. Regele a cerut sa ii fie adusa o sabie pentru a imparti bebelusul in doua, in felul acesta spunand ca doreste sa le multumeasca pe amandoua. Adevarata mama a copilului a fost dispusa sa renunte la el pentru a-i salva viata, spre deosebire de cealalta femeie. Atunci regele a poruncit sa ii fie dat copilul celei care ar fi renuntat pentru copil, intrucat numai o mama adevarata ar fi capabila de sacrificiu. Intelepciunea regelui a devenit cunoscuta in tot poporul.


Capitolul 4

Dregatorii lui Solomon. Slava lui.


   Dregatorii de la curtea regala a lui Solomon erau: Azaria, Elihoref, Ahia, Iosafat, Benaia (capetenia ostilor), Tadoc si Abiatar (preoti), Azaria (fiul lui Natan), Zabud, Ahisar, Eliab si Adoniram.

   Cei doisprezece ispravnici regali erau: Ben-Hur, Ben-Decher, Ben-Hased, Ben-Abinadab, Baana, Ben-Gheber, Ahinadab, Ahimaat, Baana (fiul lui Husai), Iosafat, Simei si Gheber.

Fiii lui Iuda si Israel erau “nesfarsit de multi” si petreceau timpul in pace si veselie.


Capitolul 5

Pregatiri pentru zidirea Casei Domnului.


   Cei doisprezece ispravnici furnizau alimente casei regale, fiecaruia fiindu-i atribuita o luna din an. Domnul i-a daruit lui Solomon pricepere si intelepciune. Din intelepciunea regelui au fost scrise 3000 de proverbe si 1005 cantari, si toti regii pamantului il cinsteau aducandu-i daruri.

   Hiram, regele Tirului, i-a trimis lui Solomon materiale de constructie, in special lemn de cedru si pin, pentru constructia casei Domnului. La randul sau, Solomon a trimis in Tir faina si untdelemn. Cei doi regi faceau schimb de mesteri, din randul celor ce aveau de platit birul obligatoriu in munca.


Capitolul 6

Zidirea Casei Domnului.


   La 440 de ani de la exodul evreilor din Egipt, si in cel de-al patrulea an al domniei sale, Solomon a inceput zidirea casei Domnului. Constructia templului a durat sapte ani si avea 60 de coti (28.8 m) lungime, 20 de coti (9.6 m) latime si 30 de coti (14.4 m) inaltime, in partea din spate a templului existand o despartitura catre sfanta-sfintelor de 20 de coti (9.6 m) de la zid la zid. Zidurile erau din piatra cioplita anterior construirii propriu-zise, pe durata zidirii templului nefiind folosita nicio unealta de fier. Tavanul era din lemn de cedru, peretii erau captusiti cu lemn de cedru sculptat, iar pardoseala era din lemn de chiparos.

Altarul era un patrat perfect de 20 de coti (9.6 m), imbracat in aur, iar jertfelnicul era din lemn de cedru captusit cu aur. In altar au fost pusi doi heruvimi din lemn de chiparos, de asemenea imbracat in aur, fiecare avand cate 10 coti inaltime (4.8 m). La intrarea in altar au fost puse usi din lemn de ienupar, iar la intrarea in templu, din lemn de chiparos, acestea fiind incrustate cu heruvimi, finici si frunze imbracate in aur. Pridvorul, lat de 20 de coti (9.6 m), era acoperit cu o perdea. Curtea interioara era din piatra cioplita, avand de jur-imprejur grinzi de cedru.

   Domnul i-a vorbit lui Solomon si i-a spus acestuia ca, daca va duce o viata dreapta si va respecta toate poruncile, El va locui in mijlocul poporului lui Israel si nu-l va parasi.


Capitolul 7

Casa lui Solomon. Podoaba si odoarele Templului.


   Constructia casei lui Solomon a durat 13 ani. Era construita din lemn de cedru si piatra cioplita, si avea trei randuri de camere, sprijinite pe 45 de stalpi. In fata camerelor se afla un pridvor, iar in fata acestuia un alt pridvor unde aveau loc sedintele de judecata.

   Solomon l-a adus din Tir pe Hiram, mester lucrator in arama. Acesta a turnat cei doi stalpi de arama de la pridvorul templului, plasele care acopereau capitelurile de pe varful stalpilor, si cele 400 de rodii de pe ele, zece sasiuri (osii) care sprijineau zece spalatoare (in care preotii isi spalau mainile dupa aducerea arderilor-de-tot), “marea” de arama (in care preotii savarseau spalarile rituale), precum si caldarile, clestii si cupele folosite la templu. Hiram a mai facut si cei 48 de stalpi pentru casa regelui si pentru casa Domnului. Materialul folosit la toate aceste constructii era intr-o cantitate atat de mare incat greutatea aramei nu mai putea fi calculata.

   Obiectele de slujba din casa Domnului erau din aur: jertfelnicul, masa painilor punerii-inainte, cele 10 sfesnice, zavoarele, cupele, blidele, balamalele usilor de la sfanta-sfintelor si de la usile templului.


Capitolul 8

Sfintirea templului lui Solomon: Stramutarea chivotului legamantului; cuvantarea lui Solomon catre popor; rugaciunea lui Solomon; binecuvantarea; jertfele de sfintire.


   Zidirea templului si a casei lui Solomon a durat 20 de ani. Dupa aceasta perioada, Solomon i-a adunat pe batranii din Israel pentru a stramuta chivotul legamantului. Preotii au ridicat chivotul, cortul marturiei si toate obiectele sfinte, iar regele si poporul mergeau inaintea chivotului, aducand jertfe. Preotii au pus chivotul, in care se aflau tablele legii, in altarul templului, sub aripile celor doi heruvimi. Dupa ce preotii au iesit din naos, slava Domnului a umplut templul. Atunci Solomon a binecuvantat poporul si, asezandu-se in fata jertfelnicului, cu mainile spre cer, s-a rugat Domnului. S-a rugat ca rugaciunile celor drepti sa fie ascultate, fiecare sa fie rasplatit dupa masura faptelor sale si dupa curatia inimii, poporul sa fie ajutat in lupta impotriva vrajmasilor, strainului care va veni sa se roage Domnului sa ii fie ascultate rugaciunile, pentru ca astfel intreg pamantul sa cunoasca puterea Domnului. Regele s-a mai rugat pentru iertare si a multumit pentru toate binecuvantarile Domnului de care poporul a avut parte de la iesirea din Egipt. Dupa ce a incheiat rugaciunea si a binecuvantat poporul, regele I-a adus Domnului jertfe de pace: 22000 de boi si 120000 de oi. Regele si fiii lui Israel au “sfintit” casa Domnului, precum si mijlocul pridvorului unde au fost aduse jertfele, jertfelnicul de arama fiind prea mic pentru dimensiunea ceremoniilor din acea zi. Dupa ce au praznuit Sarbatoarea Corturilor, regele si poporul au sarbatorit timp de sapte zile, iar in cea de-a opta zi, regele a binecuvantat poporul si fiecare s-a intors la casa sa.


Capitolul 9

O noua aratare a Domnului. Cetati date lui Hiram. Cetati si ascultari. Fiica lui Faraon se muta in casa ei. Corabiile lui Solomon.


   Domnul i S-a aratat lui Solomon a doua oara, mentionand binecuvantarile de care vor avea parte, el si poporul, daca vor respecta legea si poruncile Sale, si pedepsele in cazul inchinarii la idoli (fiii lui Israel vor fi starpiti din tara in care au fost adusi, iar Slava Domnului va parasi templul).

   Dupa cei douazeci de ani de la inceperea constructiilor, Hiram, regele Tirului, a fost recompensat de Solomon cu 20 de cetati in tinutul Galileii, pentru tot ajutorul acordat. Insa regele Tirului nu a fost multumit de valoarea acelor cetati.

   Dupa ce Faraon, regele Egiptului, a distrus Ghezerul si i-a ucis pe locuitori, a daruit cetatea fiicei sale, care era casatorita cu Solomon. Acesta din urma a reconstruit Ghezerul si alte cetati, iar pe locuitorii lor i-a facut “birnici” (platitori de bir in munca obligatorie).

   Fiica lui Faraon s-a mutat din cetatea lui David in casa ei, construita de Solomon. Acesta aducea de trei ori pe an jertfe de pace si arderi de tot pe jertfelnicul construit Domnului. Regele a pozitionat o flota pe tarmul de la “Coada-Marii”, in tara Edom. Hiram i-a trimis acestuia specialisti in navigatie care s-au dus in Ofir si i-au adus 420 de talanti de aur.


Capitolul 10

Regina de Saba vine la Solomon; bogatiile acestuia.


   Regina de Saba a venit la Ierusalim pentru a testa intelepciunea regelui Solomon. A adus cu ea daruri alese: mirodenii, aur si pietre pretioase. Regina a fost uimita de intelepciunea lui Solomon, el oferindu-i raspunsuri potrivite la toate intrebarile, precum si de bogatia, organizarea si felul de-a trai de la curtea regala a fiilor lui Israel. Regina de Saba le-a numit fericite pe femeile regelui si pe slugile sale, si L-a binecuvantat pe Dumnezeul lui Israel care l-a pus pe Solomon rege drept peste poporul Sau. Dupa ce regina de Saba a primit numeroase daruri din partea lui Solomon, s-a intors in tara sa.

   Flota din Ofir i-a adus regelui multa lemnarie cioplita si pietre pretioase. Cantitatea anuala de aur care intra in vistieria domneasca era de 666 de talanti, in afara de darile supusilor. Solomon a facut 200 de scuturi mici suflate cu aur si 200 de scuturi mari, pe care le-a pus in Casa Padurii Libanului. De asemenea, a poruncit construirea unui tron din fildes, imbracat cu aur pur. Toate vasele de spalat si cele din Casa Libanului erau din aur. La curtea regala existau 4000 de iepe pentru carele de lupta si 12.000 de calareti.


Capitolul 11

Femeile lui Solomon si inchinarea la idolii lor. Dusmanii din afara ai regelui. Rascoala lui Ieroboam. Moartea lui Solomon.


   In afara de fiica lui Faraon, regele Solomon si-a luat femei straine, din neamuri interzise fiilor lui Israel, prin porunca de la Domnul, pentru a nu exista pericolul inchinarii la idoli. Regele a avut 700 de sotii si 300 de “tiitoare”. Prin timpul petrecut cu aceste femei, regele s-a abatut de la credinta cea dreapta, ba chiar a construit altare pentru Chemos, idolul Moabitilor, Moloh, idolul Amonitilor, precum si pentru Astarta, zeita Sidonienilor.

   Domnul S-a maniat si i-a spus lui Solomon ca pedeapsa pentru neascultarea poruncilor Sale va fi ruperea regatului in mai multe parti, dar nu in timpul domniei lui, ci a mostenitorului sau. Domnul i-a ridicat impotriva lui Solomon pe Hadad Idumeul si pe Rezon, fiul lui Eliada.

   Ieroboam, fiul lui Nabat si slujitorul lui Solomon, l-a intalnit pe drumul din afara Ierusalimului pe profetul Ahia. Cand l-a vazut, profetul si-a rupt haina cea noua de pe el in 12 bucati, si 10 dintre ele i le-a daruit lui Ieroboam, spunandu-i ca aceasta era voia Domnului. Bucatile simbolizau 10 semintii ale lui Israel pe care Domnul le va da in mana lui ca pedeapsa pentru inchinarea la idoli a regelui Solomon. Celelalte doua semintii vor ramane urmasului lui Solomon, numai pentru ca raposatul rege David sa aiba vesnic un loc in Ierusalim. Solomon a urmarit sa il ucida pe Ieroboam, insa acesta a fugit in Egipt.

   Solomon a domnit timp de 40 de ani iar dupa moartea sa a fost inmormantat in cetatea tatalui sau. Lui Solomon i-a urmat la domnie Roboam, fiul sau.


Capitolul 12

Dezbinarea politica si religioasa a regatului.


   Cand Roboam a mers la Sichem pentru a fi uns rege al Israelitilor, poporul a venit la el, cerandu-i sa le usureze traiul greu impus de Solomon. Noul rege le-a cerut oamenilor sa se intoarca in cea de-a treia zi, cand va avea un raspuns pentru ei. Intre timp s-a sfatuit cu batranii de la curtea regelui Solomon, care i-au spus ca, daca le va usura traiul Israelitilor, acestia il vor urma. Insa regele i-a ascultat pe tinerii din generatia lui, care l-au sfatuit sa se comporte amenintator. Cu exceptia triburilor lui Iuda si Veniamin, toti Israelitii l-au parasit pe Roboam, dandu-si seama ca “nu-i facut sa fie capetenie”, implinind astfel profetia lui Ahia. Dupa ce Adoniram, ispravnicul peste corvezi, a fost ucis de Israeliti, Roboam a fugit la Ierusalim.

   Dupa intoarcerea sa din Egipt, Ieroboam a fost uns rege peste Israeliti. Roboam a venit la Ierusalim si i-a chemat la lupta pe barbatii triburilor Iuda si Veniamin, insa Semaia, “omul lui Dumnezeu”, le-a transmis tuturor ca ceea ce se intampla din punct de vedere politic era voia Domnului. Astfel, fiecare razboinic s-a intors la casa lui.

   Inainte de intoarcerea lui Ieroboam din Egipt, regele Sisac i-a dat-o acestuia de sotie pe Ano, sora mai mare a sotiei sale. Dupa ce copilul lor s-a imbolnavit, Ieroboam a trimis-o pe sotia sa la profetul Ahia, pentru a-L intreba pe Domnul despre soarta copilului. Desi femeia a mers cu daruri multe, profetul a intors-o din drum spunandu-i ca fiul sau va muri pentru ca Domnul a hotarat sa “starpeasca” toata partea barbateasca mostenitoare a lui Ieroboam. Deoarece noul rege se temea ca poporul, mergand la templu sa se inchine, se va intoarce catre Domnul sau catre Roboam, a facut doua juninci de aur pe care le-a prezentat Israelitilor ca fiind noii lor zei, pe una asezand-o in Betel si pe cealalta in Dan, localitati aflate la extremitatea sudica si nordica a regatului. A mai zidit altare si a numit preoti din popor, preoti care nu erau din semintia lui Levi.


Capitolul 13

Omul lui Dumnezeu si profetul cel batran. Pedeapsa asupra lui Ieroboam.


   Cand Ieroboam aducea jertfa, un “om al lui Dumnezeu” din Iuda a venit la Betel pentru a transmite cuvantul Domnului, potrivit caruia, in casa lui David se va naste un fiu, Iosia, care ii va ucide pe preotii inaltimilor si va arde pe jertfelnic oase de oameni. Auzind cele prorocite, Ieroboam a poruncit ca profetul sa fie ucis. Insa mana cu care l-a indicat pe acesta i s-a uscat, iar jerfelnicul s-a despicat, dupa cum a grait “omul lui Dumnezeu”. Ieroboam i-a cerut acestuia sa se roage Dumnezeului sau pentru a-si recapata sanatatea mainii. Dupa ce mana i s-a insanatosit, regele l-a invitat la masa pe acel om, insa, urmand porunca Domnului, acesta l-a refuzat.

   Auzind cele intamplate la jertfelnic, un profet batran din Betel a mers in intampinarea “omului lui Dumnezeu”. Poftit la masa, omul a refuzat, spunand ca Domnul i-a poruncit sa nu manance paine si sa nu bea apa in acele locuri. Profetul cel batran a mintit spunand ca un inger i-a poruncit sa-l hraneasca cu paine si sa ii dea apa. Desi a fost mintit, pentru ca nu a ascultat porunca Domnului, “omul lui Dumnezeu” a fost ucis de un leu, care a ramas langa trupul lui. Recunoscandu-si greseala, profetul cel batran l-a inmormantat pe acel om in mormantul sau si le-a poruncit fiilor sai ca, dupa moarte, sa fie inmormantat tot acolo, pentru ca oasele lor sa se mantuiasca impreuna.

   Nici dupa aceste intamplari, Ieroboam nu s-a intors pe calea cea dreapta, ci a continuat sa construiasca altare si sa numeasca preoti din oamenii de rand.


Capitolul 14

Ahia profeteste asupra lui Ieroboam. Domnia acestuia, pacatul si moartea lui. Domnia lui Roboam.


   Cand s-a imbolnavit Abia, fiul lui Ieroboam, acesta a trimis-o pe sotia sa la profetul Ahia, cel care in trecut a profetit ca el va fi rege peste Israel in locul lui Roboam. I-a cerut sotiei sale sa isi ascunda identitatea si sa duca daruri pentru profet si copiii sai. Orb din cauza batranetii, profetul a fost instiintat de Domnul despre cine era femeia care urma sa-l viziteze si ce trebuia sa ii transmita acesteia. Profetul i-a spus femeii ca, in momentul in care ea se va intoarce in cetate, fiul sau va muri din pricina pacatelor tatalui sau. Pentru ca a pacatuit fata de Dumnezeu prin inchinarea la idoli, si l-a facut si pe poporul lui Israel sa pacatuiasca, toti mostenitorii de parte barbateasca din casa lui Ieroboam urmau sa fie “starpiti”, insa niciunul nu-si va gasi odihna intr-un mormant, ci sub cerul liber, mancat de caini sau de pasarile cerului. Cand femeia s-a intors in cetate, a fost anuntata de moartea fiului sau, care a fost plans de intregul Israel.

   Dupa 22 de ani de domnie, Ieroboam a adormit alaturi de parintii sai. In locul lui a domnit Nadab, fiul sau.

   Si regatul lui Iuda, unde domnea Roboam, fiul lui Solomon, a pacatuit fata de Domnul prin inchinarea la idoli. Roboam a domnit timp de 17 ani, dupa care a murit si a fost inmormantat in cetatea lui David. In locul lui Roboam a domnit Abia, fiul sau.


Capitolul 15

Abia si Asa, regi in Iuda. Nadab si Baesa, regi in Israel.


   Abia, fiul lui Roboam, a domnit in Iuda trei ani, timp in care a persistat in pacatele tatalui sau. Dupa moartea lui Abia, a domnit Asa, fiul sau si al Anei, fiica lui Abesalom. Asa a domnit in Ierusalim timp de 41 de ani si a intors poporul la credinta cea dreapta.

   In schimb, in timpul domniei de doi ani, Nadab, fiul lui Ieroboam, s-a inchinat la idoli, ca si tatal sau. In timpul luptei de la Ghibeton, Nadab a fost ucis de Baesa, fiul lui Ahia (fiul lui Isahar), devenind rege in locul sau. Dupa ce a devenit rege, Baesa i-a ucis pe toti membrii familiei lui Ieroboam, implinind astfel spusele profetului Ahia. Baesa a domnit timp de 24 de ani, repetand pacatele tatalui sau fata de Domnul.


Capitolul 16

Ela, Zimri, Omri si Ahab, regi peste Israel.


   Domnul i-a transmis lui Baesa, prin profetul Iehu, ca, pentru pacatele sale si inchinarea la idoli, intregul sau neam va fi ucis, iar mostenitorii sai, care nu vor muri in cetate, vor fi mancati de caini sau de pasarile cerului. Toate faptele lui Baesa au fost inscrise in Cartea Faptelor din anii regilor lui Israel. Dupa moartea lui Baesa si ingroparea sa la Tirta, a devenit rege fiul sau, Ela, care a domnit timp de doi ani. Zimri, unul dintre capitanii ostirii, l-a ucis pe Ela si a devenit rege in locul sau. Indata ce a trecut la domnie, Zimri a ucis toata familia fostului rege, implinind cuvantul Domnului prin profetul Iehu. Omri, mai marele ostirii, a fost uns rege de catre popor si au asediat impreuna cetatea Tirta. Zimri, dupa numai sapte zile de domnie, s-a sinucis dand foc odaii in care se afla in timpul asediului. Faptele lui Ela si ale lui Zimri au fost inscrise in Cartea Faptelor din anii regilor lui Israel.

   Poporul era divizat intre sustinerea lui Omri, mai marele ostirii, si sustinerea lui Tibni, fiul lui Ghinat. In cele din urma a devenit rege Omri, dupa ce sustinatorii sai l-au invins pe Tibni. A domnit 12 ani, timp in care a pacatuit fata de Domnul prin inchinarea la idoli. A fost inmormantat in Samaria, iar la domnie i-a urmat fiul sau, Ahab.

   In Ierusalim, lui Asa i-a urmat la domnie Iosafat, fiul sau, care a respectat poruncile Domnului si a umblat pe calea cea dreapta, distrugand urmele desfranarii din ritualurile idolatre. Faptele lui Iosafat au fost inscrise in Cartea Faptelor din anii regilor lui Iuda.

   Trupul sau a fost inmormantat in cetatea lui David iar la domnie i-a urmat fiul sau, Ioram.

In Israel, Ahab a domnit timp de 22 de ani si a pacatuit in fata Domnului, ca si inaintasii sai. Acesta s-a casatorit cu Izabela, fiica regelui Sidonului, si i s-a inchinat lui Baal, construind un jertfelnic in cetatea Samariei.

   In timpul domniei lui Ahab, Hiel, din Betel, a zidit Ierihonul, asezand temelia pe mormantul intaiului sau nascut, iar portile pe mormantul fiului sau cel mic.


Capitolul 17

Profetul Ilie vesteste o foamete si se retrage la paraul Cherit. Ilie la vaduva din Sarepta Sidonului.


   Profetul Ilie Tesviteanul i-a prorocit regelui Ahab o seceta mare peste regatul sau. Dupa profetia in fata regelui, Domnul i-a poruncit profetului Ilie sa se retraga pe malurile paraului Cherit, unde El il va hrani, trimitand corbii sa-i aduca mancare. Corbii i-au adus paine si carne, insa, dupa o perioada, apele Cheritului au secat. Ramanand fara apa, Domnul i-a poruncit lui Ilie sa mearga in Sarepta Sidonului, unde o femeie vaduva il va hrani.

   Cand a intalnit-o pe vaduva, Ilie i-a cerut apa si paine. Neavand decat o mana de faina, profetul i-a cerut sa gateasca o azima mica pentru el, dar si pentru ea si copiii sai, intrucat faina nu va seca pana ce nu va fi din nou ploaie pe pamant. Femeia a facut intocmai, iar faina nu a scazut. Dupa aceea, fiul femeii s-a imbolnavit si a murit. Profetul Ilie s-a rugat Domnului iar fiul femeii a inviat.


Capitolul 18

Ilie se intalneste cu Obadia. Ilie in fata lui Ahab. Jertfa lui Ilie; el si preotii lui Baal. Ploaia.


   In Samaria era o foamete mare, dupa ce timp de trei ani a fost seceta. Regele Ahab i-a poruncit lui Obadia, mai marele curtii, sa caute impreuna iarba, oriunde in regat, pentru caii si catarii curtii. Obadia era un om cu frica lui Dumnezeu, care, in timp ce Izabela, sotia lui Ahab, i-a ucis pe profetii Domnului, el a luat 100 dintre acestia si i-a ascuns in doua pesteri, hranindu-i si dandu-le apa. In cautarea sa, Obadia l-a intalnit pe profetul Ilie care i-a spus ca vrea sa ii vorbeasca regelui. Stiind cat de mult l-a urmarit regele in trecut pe Ilie, Obadia s-a temut pentru viata sa.

   Dupa ce l-a intalnit pe rege, Ilie i-a cerut acestuia sa adune intreg poporul pe muntele Carmel, precum si pe cei 450 de profeti ai lui Baal si pe cei 400 de profeti ai “tufisurilor”. I-a mai cerut ca atat acelor profeti, cat si lui, sa le dea cate un bou pe care fiecare sa il jertfeasca Dumnezeului lor. Dumnezeul care avea sa raspunda cu foc, mistuind jertfa, acela era Dumnezeu adevarat.

   Profetii lui Baal au jertfit boul si au invocat numele idolului lor pana la caderea serii. Atunci, Ilie Tesviteanul a luat 12 pietre, reprezentand semintiile lui Israel, si a rezidit jertfelnicul, iar in jurul lui a sapat un sant. Bucatile randuite arderii-de-tot le-a asezat pe jertfelnic iar deasupra lor si a lemnelor a cerut sa fie varsata apa, pana ce santul s-a umplut. Profetul s-a rugat Domnului sa ii raspunda cu foc, pentru ca toti cei prezenti sa stie ca El este adevaratul Dumnezeu. Domnul a trimis foc din cer care a mistuit jertfa, lemnele, precum si apa din sant. Tot poporul lui Israel s-a intors catre Domnul.

   Ilie i-a dus pe toti profetii idolilor la paraul Chisonului si i-a ucis, ca pedeapsa pentru depravarea poporului lui Israel. Ilie a urcat pe muntele Carmel, unde i-a poruncit slujitorului sau sa se uite de sapte ori spre mare. A saptea oara, a vazut cum un norisor scotea apa din mare. Atunci intregul cer s-a umplut de nori si, dupa mult timp, in Israel a inceput o ploaie mare.


Capitolul 19

Amenintat, Ilie fuge pe muntele Horeb, unde e hranit de un inger. Intalnirea cu Dumnezeu.


   Regele Ahab i-a povestit Izabelei cum Ilie i-a omorat cu sabia pe toti profetii lui Baal. Izabela l-a amenintat pe Ilie ca va razbuna moartea profetilor. Temandu-se pentru viata sa, Ilie s-a refugiat in regatul lui Iuda. Dupa ce si-a lasat slujitorul langa Beer-Seba, a mers in pustie. Asezandu-se sub un ienupar, a adormit dorindu-si moartea. Ingerul Domnului s-a atins de el si i-a poruncit sa manance si sa bea. Sculandu-se, Ilie a gasit langa el un urcior cu apa si o azima de orz. Dupa ce a mancat si a baut, a adormit din nou. Ingerul i-a poruncit pentru a doua oara sa se trezeasca si sa manance, intrucat va avea cale lunga de mers.

   Recapatandu-si fortele, Ilie a mers timp de 40 de zile si 40 de nopti, pana ce a ajuns la muntele Horeb, dupa care s-a adapostit intr-o pestera. Cuvantul Domnului i-a poruncit ca, in urmatoarea zi, sa iasa pe munte unde Domnul Se va arata sub forma de “adiere de vant lin”. Cand a auzit, Ilie si-a acoperit fata cu cojocul, in eventualitatea in care Domnul Se va arata de-a dreptul. Domnul i-a poruncit sa mearga in pustia Damascului, unde il va unge pe Hazael rege peste Siria, pe Iehu rege peste Israel, iar pe Elisei profet in locul sau. Cei ce vor scapa de sabia lui Hazael, Iehu si Elisei, vor fi 7000 de barbati din Israel care nu s-au inchinat la Baal.

   Ilie l-a gasit pe Elisei arand campul. Dupa ce Elisei si-a sarutat parintii, a luat doi boi pe care i-a sacrificat, carnea lor fripta a daruit-o poporului, dupa care l-a urmat pe Ilie.


Capitolul 20

Luptele lui Ahab cu Sirienii.


   Benhadad, regele Siriei, impreuna cu alti 32 de regi aliati, au asediat Samaria. Trimitand soli, i-au cerut lui Ahab, regele Israelului, sa le cedeze femeile, fiii, aurul si argintul sau. Ahab era dispus sa renunte la bogatii, dar a refuzat sa-si sacrifice familia.

   Un profet a venit la Ahab si i-a spus ca Domnul ii va da in mana sa pe cotropitori. Israelitii i-au urmarit pe Sirieni si au pradat Siria. Profetul Domnului l-a avertizat pe regele Israelului ca, dupa un an, regele Siriei va ataca din nou Israelul. Slujitorii regelui Siriei l-au sfatuit pe acesta sa atace Israelul in zona de ses, avand astfel mai multe sanse de succes, intrucat Domnul Israelitilor este “un Dumnezeu al muntilor si nu un Dumnezeu al vailor”.

   Dupa un an, taberele Sirienilor si Israelitilor au stat din nou fata in fata timp de sapte zile. Dupa ce un profet i-a spus lui Ahab ca Domnul ii va da in mana sa pe Sirieni, in cea de-a saptea zi, Israelitii au rapus armata adversara. Benhadad, regle Siriei a fost crutat dupa ce a cerut indurare de la Ahab. Profetul Domnului i-a spus lui Ahab ca, lasand sa plece un om vrednic de moarte, Domnul va lua viata lui in locul vietii aceluia, si viata poporului sau in schimbul vietii poporului aceluia. Regele lui Israel s-a intors trist in Samaria.


Capitolul 21

Via lui Nabot; Ahab, Izabela si profetul Ilie.


   Regele Ahab a dorit sa cumpere o arie de pamant de la Nabot Izreeliteanul (intrucat se afla langa casa sa), oferindu-i acestuia la schimb o arie mai buna sau chiar bani. Nabot a refuzat insa sa vanda via primita mostenire de la parintii sai.

   Vazandu-l mahnit, Izabela a pus la cale un complot. A trimis o scrisoare, in numele regelui, batranilor care locuiau in cetatea lui Nabot, si le-a poruncit acestora sa tina post si sa gaseasca doi oameni “netrebnici” care sa marturiseasca mincinos ca Nabot L-a defaimat pe Domnul. Acestia au procedat intocmai, iar Nabot a fost ucis cu pietre.

   Dupa ce a aflat de la Izabela ca Nabot a murit, Ahab si-a sfasiat hainele si s-a imbracat in panza de sac, in semn de doliu, dupa care a mers sa isi ia via in stapanire. Ilie Tesviteanul i-a iesit regelui in intampinare si i-a spus ca va plati cu viata pentru moartea lui Nabot, iar pe Izabela o vor manca cainii. Mahnit, Ahab si-a plans pacatele si a postit. Pentru pocainta sa, Domnul a spus ca necazurile “in zilele fiului sau le voi aduce”.


Capitolul 22

Lupte impotriva Sirienilor. Moartea lui Ahab. Iosafat, rege peste Iuda; Ohozia, rege peste Israel.


   Dupa trei ani de pace intre Siria si Israel, Iosafat, regele lui Iuda, si Ahab, regele Israelului, au hotarat sa recupereze Ramotul Galaadului de la Sirieni. Iosafat i-a cerut lui Ahab sa intrebe profetii daca trebuie sa plece la lupta. Toti cei 400 de profeti ai curtii au profetit ca Domnul va da Ramotul Galaadului in mainile regelui.

   Intrucat Iosafat a cerut si o alta marturie, regele Ahab a trimis un eunuc sa-l aduca pe profetul Miheia, care deseori profetea impotriva regelui. Miheia a spus ca a “vazut” Israelul “imprastiat prin munti ca o turma fara pastor”. A mai spus ca L-a vazut pe Domnul asezat pe tronul Sau, inconjurat de ingeri, iar un duh a iesit si a spus ca el il va insela pe Ahab, transformandu-se in duh mincinos in gura profetilor.

   Auzind cele profetite, regele Ahab a poruncit ca Miheia sa fie aruncat in inchisoare pana ce el se va intoarce de pe campul de lupta. In timpul luptei, regele Ahab a fost ranit grav. Pana la caderea serii, Ahab a murit iar sangele i s-a scurs pe lemnul carului in care a fost pus. Dupa ce regele a fost ingropat in Samaria, carul in care a stat regele a fost spalat la fantana Samariei iar cainii si porcii au lins sangele scurs, implinindu-se astfel profetia despre moartea lui Ahab. Toate faptele regelui au fost scrise in Cartea Faptelor din anii regilor lui Israel.


***

Timberly Williams

bottom of page