Dl Goe
- rezumat -
Cu ocazia zilei naționale a României, care se sărbătorea la data de 10 mai, eroul acestei schițe, un copil răsfățat și neastâmpărat, pornește, împreună cu o parte a familiei sale, într-o excursie la București. Călătoria este, se pare, un fel de recompensă, acordată în avans copilului, în speranța că el va avea rezultate mai bune la învățătură. Copilul nu stă prea bine în această privință, ba chiar se pare că se află, ca și în alți ani, în situația de a rămâne repetent.
Tânărul, alintat de către apropiați, în ciuda vârstei sale, drept ”domnul” Goe, este însoțit în această călătorie de către mama sa (”mamițica”), bunică (”mam-mare”) și o altă rudă, probabil o soră a mamei (”tanti Mița”). Ca și femeile care îl însoțesc, copilul este frumos îmbrăcat, ca pentru o ocazie festivă, într-un costum de marinar, purtând o pălărie cu panglică, cu inscripția ”Formidable” (un renumit vas de luptă al epocii). Femeile îi acordă o atenție exagerată băiatului, copleșindu-l cu laude nejustificate și făcându-l să se creadă mult mai matur și astfel, îndreptățit să se poarte cu adulții ca de la egal la egal. Din același motiv, ”tanti Mița” îi prinde biletul de tren în panglica pălăriei, întrucât, crede ea, ”așa țin bărbații biletul”.
Încă din stația de pornire, copilul se arată nerăbdător și prost-crescut, contrazicându-și nepoliticos însoțitoarele cu privire la costumul său de marinar. Toți, inclusiv ”domnul” Goe, se află în eroare cu privire la acest termen, stâlcindu-l în diverse forme, precum ”marinel”, ”marinal” și ”mariner”. Se pare că, ”deșteptăciunea” băiatului, pe care o laudă femeile, este o veritabilă ”moștenire” de familie.
În tren, băiatul răspunde cu aceeași impolitețe, strâmbându-se și jignindu-l pe un tânăr care îi atrage atenția că, în timpul mersului, nu ar trebui să scoată capul pe fereastră. Femeile ignoră incidentul, fără a-i atrage atenția băiatului ori a-l corecta în vreun fel.
Din cauza curentului, pălăria și biletul prins în panglica acestuia îi zboară de pe cap, pe fereastră. Obișnuit să i se facă toate poftele, copilul cere oprirea imediată a trenului, mirat că acest lucru nu se întâmplă. Bineînțeles, în loc să îl certe, femeile îl compătimesc. Ele plătesc și amenda cerută de controlor, sosit între timp, care constată că băiatul nu are bilet.
La scurt timp, prin grija lui ”mam-mare”, pălăria pierdută este înlocuită cu o beretă, femeile minunându-se de cât de bine îi stă copilului cu ea. În continuare, îl copleșesc pe acesta cu atenție și ciocolată. Mulțumit, băiatul iese pe hol. Femeile rămân să discute în compartiment.
După un timp, bunica verifică ce face copilul pe hol. Acesta nu mai este însă de găsit. Femeile intră în panică, alarmate de posibilitatea ca băiatul să fi căzut din tren. După multe căutări, cu ajutorul controlorului, este găsit blocat în toaletă. Odată eliberat, este din nou acoperit cu sărutări și atenție exagerată.
Pentru a nu se mai repeta incidentul, ”mam-mare” îl veghează pe ”puișor” pe hol. Într-un moment de neatenție al acesteia, undeva în dreptul orașului Buftea, copilul se cațără pe un geamantan și trage de mânerul semnalului de alarmă. Trenul se oprește brusc, alertând pe toată lumea. Angajații CFR verifică trenul și împrejurimile, crezând că a avut loc vreun accident. În final, este descoperit mânerul rupt al semnalului de alarmă tocmai în vagonul în care călătorește ”domnul” Goe și familia sa. Vinovatul nu este identificat, întrucât toți se prefac că dorm.
Trenul ajunge cu bine în Gara de Nord. Și după această nouă poznă, copilul nu este certat, grupul continuându-și nestingherit vizita în Capitală.
***