Crăiasa Zăpezilor
- rezumat -
Întâia poveste
Despre o oglindă făcută cioburi
Diavolul, întruchipat de un vrăjitor răutăcios, creează o oglindă fermecată care deformează realitatea. Vrăjitorul și ucenicii săi se amuză văzând cât de mult poate oglinda să schimbe înfățișarea lumii, căci, văzute prin ea, binele și frumusețea dispar, iar răul și urâtul sunt exagerate.
Încercând să ridice oglinda în cer, ucenicii vrăjitorului o scapă, iar aceasta se sparge în nenumărate cioburi, care se răspândesc pe pământ. Ajunse în ochii și în inimile oamenilor, cioburile le denaturează percepția și le împietresc sufletele, făcându-i să vadă doar răul din lume, spre marea bucurie și mulțumire a vrăjitorului, care este dealtfel foarte mândru de creația sa. Din acel moment, răul se răspândește pretutindeni, iar cioburile fermecate ajung să influențeze viețile multor oameni.
A doua poveste
Despre un băiat și o fetiță
Într-un oraș mare, trăiesc doi copii sărmani, Kai și Gerda, care locuiesc în două case învecinate. Ei își petrec copilăria împreună, îngrijind mica grădină dintre ferestre și ascultând poveștile bunicii despre albinele albe care aduc iarna. Într-o zi de iarnă, Kai zărește pentru prima dată silueta misterioasă a Crăiesei Zăpezilor, însă, odată cu venirea primăverii, copiii își reiau viața liniștită și jocurile dintre flori. Curând, un ciob din oglinda fermecată îi pătrunde însă lui Kai în ochi și în inimă, schimbându-i complet felul de a gândi și de a simți. Băiatul începe să vadă doar defectele oamenilor și ale lucrurilor, devenind răutăcios și batjocoritor. Gerda nu înțelege de ce Kai s-a schimbat atât de mult și suferă din cauza purtării lui.
Băiatul începe să se îndepărteze tot mai mult de cei dragi, fără să-și dea seama de răul pe care îl provoacă. Odată cu venirea iernii, el merge în Piața Mare împreună cu ceilalți copii, unde își leagă sania de cea a unei femei îmbrăcate în alb. Fără să se mai poată desprinde, este purtat în afara orașului și descoperă că necunoscuta este chiar Crăiasa Zăpezilor. Aceasta îl așează în sania ei și îl sărută de două ori, primul sărut alungându-i frigul, iar al doilea făcându-l să uite de familie, de Gerda și de viața de acasă. Astfel, Kai rămâne alături de Crăiasa Zăpezilor, fermecat de puterea ei, și desprins de lumea în care trăise până atunci.
A treia poveste
Despre grădina femeii care știa să facă vrăji
După dispariția lui Kai, nimeni nu știe ce s-a întâmplat cu el, și toți cred că s-a înecat în râu. Gerda refuză să accepte varianta morții lui Kai, fiind hotărâtă să nu o accepte și să nu renunțe până când nu își va găsi prietenul. Gerda pornește astfel în căutarea lui și încearcă să afle de la râu unde se află acesta, oferindu-i ca ofrandă pantofiorii ei roșii. Barca în care se urcă este purtată de apă până la o căsuță aflată într-o livadă de vișini, unde locuiește o bătrână vrăjitoare. Aceasta o primește pe fetiță cu bunătate, dar, dorind să o păstreze alături de ea, îi face vrăji și o determină să uite de Kai și de cei de acasă.
După o vreme, observând că din grădină lipsesc trandafirii, Gerda își amintește de copilăria petrecută alături de Kai și de florile din grădinița lor, și înțelege că trebuie să-și continue călătoria fără întârziere. Trandafirii îi șoptesc că băiatul nu este mort, iar fetița își recapătă speranța, scapă din captivitatea bătrânei și își continuă căutarea, descoperind că între timp primăvara și vara au trecut,și a sosit toamna.
A patra poveste
Despre un prinț și o prințesă
În timpul călătoriei sale, Gerda întâlnește un corb care, auzindu-i povestea, îi spune că băiatul pe care îl caută ar putea fi tânărul devenit prinț în urma căsătoriei cu o prințesă vestită pentru înțelepciunea ei. Plină de speranță, Gerda crede că, în sfârșit, își va găsi prietenul.
Cu ajutorul corbului și al logodnicei sale, o cioară de la curtea domnească, Gerda pătrunde în palat și ajunge în iatacul princiar, convinsă că îl va găsi pe Kai. Când îl trezește pe prinț, descoperă însă că acesta este un străin. Impresionați de povestea și de devotamentul fetei, prințul și prințesa o găzduiesc, o tratează cu bunătate, iar la plecare chiar îi dăruiesc o caleașcă, cu cai, pentru a putea continua căutarea lui Kai. Deși dezamăgită de căutarea de până la acel moment, Gerda își păstrează încrederea și pornește din nou la drum. Corbul, însurat între timp cu cioara, o însoțește pe fetiță pentru scurt timp, despărțindu-se de ea cu speranța că își va găsi prietenul.
A cincea poveste
Despre fetița unei tâlhăroaice
În drumul său, Gerda este atacată de o ceată de tâlhari, care îi ucid vizitiul și o răpesc. Viața îi este salvată de fiica tâlhăroaicei, care hotărăște să o păstreze alături de ea și o ocrotește. Aflând povestea Gerdei, fata se atașează treptat de ea și hotărăște să o ajute. O duce în încăperea în care sunt ținuți mai mulți porumbei și un ren. Porumbeii le dezvăluie că l-au văzut pe Kai cu Crăiasa Zăpezilor, iar renul, cunoscând ținuturile nordice, se oferă să o ducă până acolo.
Mișcată de suferința Gerdei, fiica tâlhăroaicei îi redă renului libertatea și îi poruncește să o ducă la prietenul ei. După ce primește câteva provizii, Gerda pornește spre nord, ajungând după mai multe zile în Laponia.
A șasea poveste
Despre o laponă și o finlandeză
Gerda și renul ajung mai întâi la o laponă, care, după ce le ascultă povestea, îi trimite cu un răvaș la o femeie înțeleaptă din Finlanda. Femeia le confirmă că Kai se află în palatul Crăiesei Zăpezilor și explicându-le și că băiatul nu poate fi eliberat până când cioburile oglinzii fermecate nu vor fi scoase din ochiul și din inima lui. La rugămintea renului de a-i da Gerdei o putere neobișnuită, finlandeza îi răspunde că adevărata putere a fetei se află deja în bunătatea, curajul și iubirea din inima ei, și numai ele îl pot salva pe Kai. Vorbele finlandezei îi dau Gerdei încredere și curaj pentru încercarea care o așteaptă.
După ce este abandonată de ren, Gerda își continuă singură drumul spre palatul Crăiesei Zăpezilor, în timp ce Kai, aflat sub vraja acesteia, nu își mai amintește deloc de vechea lui prietenă.
A șaptea poveste
Despre cele întâmplate în palatul Crăiesei Zăpezilor și după aceea
În palatul de gheață al Crăiesei Zăpezilor, Kai trăiește cu inima împietrită de ciobul oglinzii fermecate, fără să mai simtă frigul sau dorul de cei dragi. În timp ce Crăiasa este plecată în țările calde, Gerda ajunge la palat, iar după ce își rostește rugăciunea de seară, vânturile se liniștesc iar ea poate pătrunde înăuntru. Fata îl găsește pe Kai, îl îmbrățișează și plânge, iar lacrimile ei topesc gheața din inima băiatului și îl eliberează de puterea cioburilor fermecate. Revederea lor pune capăt tuturor încercărilor prin care au trecut.
Cei doi părăsesc palatul și pornesc spre casă, trecând pe la finlandeză și laponă, apoi se întâlnesc cu fiica tâlhăroaicei, de la care află că bătrânul corb a murit. Drumul de întoarcere marcheză sfârșitul unei călătorii care i-a făcut astfel mai înțelepți și mai puternici. În cele din urmă, Kai și Gerda ajung acasă, unde descoperă că au devenit oameni în toată firea, însă în inimile lor au rămas aceiași copii cu sufletul curat.
***
