”Cartea Junglei”

Tablou de Nydia Williams

„Cartea Junglei” este o colecție de povești, scrise de către Rudyard Kipling, în contextul colonizării Indiei de către Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei. Poveștile lui Kipling au fost publicate pentru prima dată în anii 1893 și 1894, versiunea originală conținând ilustrații realizate manual de către tatăl său, John Lockwood Kipling. Animalele sunt personajele principale ale poveștilor, fiind descrise într-o manieră antropomorfă, cu calitați umane, pentru o evidențiere categorică a moralei desprinsă din text.

Poveștile din „Cartea Junglei” au fost inspirate de „Panchatranta”, o colecție antică de fabule indiene despre animale, dar și de „Jataka”, o colecție masivă de folclor budist despre încarnările anterioare ale lui Buddha, atât în formă umană, cât și în formă animală.

Rudyard Kipling s-a născut în India, în anul 1865, din părinți de origine britanică, și a locuit în Bombay (Mumbai-ul de astăzi). În copilăria sa timpurie, autorul a fost atras de poveștile despre jungla indiană, și a învățat miturile și legendele locale. După 10 ani petrecuți la o școală cu intenat din Anglia, s-a întors în India. A scris apoi „Cartea Junglei” ca o serie de fabule, destinate să ofere copiilor lecții de morală. Mowgli, copilul crescut în jungla indiană, a apărut pentru prima dată ca personaj de poveste în anul 1893 și era, inițial, un tânăr din armata britanică din India, care avea cunoștințe foarte bune despre creaturile junglei.

O temă majoră a „Cărții Junglei” este abandonul, urmat de ocrotirea celor fără părinți, sau a celor care, deși au părinți, nu au parte de o îngrijire corespunzătoare din partea acestora, în poziția și cu privilegiile unui copil legitim. Acest aspect este inspirat din propria copilărie a autorului. O altă temă importantă este legea privind libertatea de orice fel. Kipling nu a vorbit, prin personajele sale, despre comportamentul cunoscut al animalelor, cu atât mai puțin despre lupta darvinistă privind selecția naturală, ci a dat viață arhetipurilor umane cu ajutorul animalelor, așa cum susținea scriitoarea Marghanita Laski. Aceasta a mai menționat ca posibilă sursă de inspirație pentru autor, admirația și buna prietenie a acestuia cu Robert Baden-Powell, general al armatei britanice, autor și fondator al „Mișcării Cercetașilor”. „Cartea Junglei” a fost folosită în scop motivațional de către filiera de juniori a „Mișcării”, numită „Cub Scout”. Un membru era numit „cub” (pui), iar un grup de membri „pack” (haită, ceata). Akela, liderul lupilor din „Cartea Junglei”, a reprezentat un simbol atât de puternic, încât numele său a fost adoptat ca titlu onorific pentru liderul fiecărui „Cub Scout Pack” (Ceata Puilor de Lup).

Rudyard Kipling pune accent pe respectul față de autoritate, și față de deciziile acesteia, pe supunere și cunoașterea locului fiecăruia în societate. Critica internațională a scos în evidență calitatea animalelor lui Kipling de a trăi și a se dezvolta independent față de oameni, în condiții naturale. citeste rezumatul...